RETROSPECTIVA 2025 | Aderarea la Uniunea Europeană: progrese remarcabile, soluții neordinare și așteptarea negocierilor oficiale
Anul 2025 a adus Republica Moldova mai aproape ca niciodată de obiectivul său strategic de integrare europeană, deși, contrar așteptărilor, negocierile de aderare nu au fost deschise oficial. Cu sprijinul politic și financiar fără precedent al Uniunii Europene, Republica Moldova a înregistrat cel mai mare progres anual dintre toate țările candidate. Iar sprijinul popular pentru parcursul european a fost reconfirmat categoric la alegerile parlamentare, în ciuda interferențelor hibride tot mai nuanțate și intense ale Rusiei.
Republica Moldova a finalizat în timp record procesul de screening bilateral și a îndeplinit condițiile necesare pentru deschiderea negocierilor pe cel puțin trei grupuri de capitole. Comisia Europeană a recomandat deschiderea tuturor celor șase clustere de aderare până la finele anului 2025. Recomandarea a fost susținută și de celelalte instituții europene.
Decizia finală se ia în unanimitate de statele membre, fiind blocată de Ungaria, care se opune primirii Ucrainei, iar Republica Moldova nu poate fi decuplată de aceasta. Chestiunea negocierilor ar putea fi tranșată, cel mai probabil, după o eventuală schimbare de conducere la Budapesta, în urma alegerilor din aprilie 2026.
UE schimbă tactica privind deschiderea negocierilor pe capitole
În așteptarea semnalului politic favorabil din partea Ungariei, care ar putea veni în 2026, Uniunea Europeană și-a schimbat tactica. A decis să înceapă negocierile „tehnice” cu Republica Moldova pe primul și cel mai important grup de capitole: Valori Fundamentale, precum și pe alte două – Piața internă și Relații externe.
Decizia a fost anunțată pe 15 decembrie, cu doar trei zile înainte de summitul Consiliului European, ultimul din 2025 și la care, teoretic, putea fi formalizată deschiderea oficială a negocierilor.
Chestiunea extinderii a fost secundară în cadrul summitului, axat prioritar pe sprijinul financiar vital pentru Ucraina. Liderii UE au apreciat evaluarea pozitivă a Comisiei Europene din noiembrie, care recomanda deschiderea oficială a negocierilor pe toate cele șase grupuri de capitole.
Extinderea este „o investiție geostrategică în pace, securitate, stabilitate și prosperitate”, a precizat Consiliul în concluziile summitului, adăugând că „atât viitoarele state membre, cât și UE trebuie să fie pregătite la momentul aderării”. Țările candidate au fost îndemnate să își continue eforturile de reformă, în special în domeniul statului de drept. Iar UE s-a angajat să realizeze reformele interne în perspectiva extinderii.
Progresele Republicii Moldova în procesul de aderare au fost constate și în concluziile Președinției daneze a Consiliului UE, publicate după reuniunea Consiliului Afaceri Generale, care a avut loc pe 16 decembrie, la Bruxelles.
Documentul a subliniat că progresele au fost realizate într-un context dificil, marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, de atacuri hibride și de presiuni asupra securității energetice. Consiliul UE a evidențiat și votul democratic exprimat de cetățenii Republicii Moldova pentru integrarea europeană și a precizat eforturile autorităților de a organiza alegeri corecte, în pofida tentativelor de dezinformare și a ingerințelor rusești.
Consiliul UE a confirmat că toate cele șase clustere de negocieri sunt pregătite pentru a fi deschise, însă a subliniat că ritmul reformelor, în special în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției, trebuie menținut și consolidat prin rezultate concrete.
Republica Moldova pare determinată să mențină ritmul accelerat al reformelor și speră, în prima jumătate a anului 2026, să înceapă negocierile tehnice și pe celelalte trei grupuri de capitole.
Negocieri „oficiale” versus „tehnice” pe capitole de aderare
În imposibilitatea depășirii blocajului ungar, avansarea negocierilor la nivel tehnic este o etapă intermediară importantă, pentru că va facilita procesul când va exista consensul la nivel politic.
Deblocarea procesul tehnic înseamnă că, de la 1 ianuarie 2026, Republica Moldova va avea „progrese monitorizate de Comisia Europeană, care urmează să ducă la avansarea procesului de negocieri”, a precizat viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov.
Perioada negocierilor tehnice va fi „evaluată și contabilizată” în rapoartele Comisiei Europene, așa încât „să nu pierdem acest timp foarte scump” până la adoptarea unei decizii politice finale, a explicat președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Întârzierea deciziei politice nu împiedică în niciun fel Republica Moldova să continue procesul de aderare. „Cea mai importantă idee este ca R. Moldova să deruleze acum toate reformele necesare pentru a alinia legislația țării la cea europeană”, a afirmat comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos.
Ea a subliniat că întregul proces de negocieri de aderare este „unul complicat”, iar UE i-a în calcul tabloul mare, geopolitic. „Iar tabloul mare este că ați început acest proces împreună cu Ucraina, acum nu este momentul să vă decuplăm”, a precizat comisara. Marta Kos a mai declarat că în 2026 Republica Moldova are foarte multe de făcut pe două direcții importante: alinierea legislației și consolidarea economiei.
Raportul de Extindere: Republica Moldova, lidera reformelor
Deschiderea negocierilor tehnice pe trei din cele șase grupuri de capitole nu ar fi fost posibilă fără aprecierea pozitivă pe care a dat-o Comisia Europeană în Raportul anual de extindere. În documentul publicat pe 4 noiembrie 2025, Republica Moldova a fost recunoscută drept țara care a înregistrat cel mai mare progres anual dintre toate statele candidate.
„Republica Moldova a progresat pe calea aderării cu o viteză accelerată și și-a aprofundat în mod semnificativ cooperarea cu UE, în ciuda amenințărilor hibride, tentativelor de destabilizare a țării și a cursului ei european”, nota Raportul. Potrivit documentului, „angajamentul ferm al Moldovei” față de aderarea europeană a fost reconfirmat la alegerile parlamentare din 28 septembrie, câștigate de o majoritate parlamentară „angajată ferm în promovarea cursului european al țării”.
„Republica Moldova a înregistrat cel mai mare progres anual dintre toate statele candidate și sunt foarte mândră de dumneavoastră. Sunteți cu adevărat hotărâți să deveniți stat membru al Uniunii Europene”, declara comisara pentru extindere Marta Kos. Ea a reiterat că Comisia Europeană sprijină obiectivul autorităților moldovene de a încheia negocierile de aderare în anul 2028, spunând că este un obiectiv „ambițios, însă realizabil”, dacă ritmul accelerat al reformelor va fi menținut.
Raportul anual al Comisiei Europene privind extinderea a evidențiat două lucruri clare: Comisia vrea noi membri în UE, până la sfârșitul mandatului său de cinci ani, adică până în 2029, și are patru țări candidate: Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina. Semnale clare de aderare au obținut doar primele două.
Aflată la Bruxelles, în ziua publicării Raportului de extindere, președinta Maia Sandu a îndemnat Uniunea Europeană să devină „mai creativă” și să găsească o soluție, fie și una „neortodoxă”, pentru a evita blocajul Budapestei.
„Dacă îți faci treaba acasă, dar nu vezi progres din partea UE, atunci se creează riscuri semnificative pentru Republica Moldova și pentru celelalte țări din regiune. Republica Moldova și Ucraina sunt pregătite să treacă la următoarea etapă. Acum depinde cu adevărat de UE să ia o decizie și să mergem mai departe”, a punctat șefa statului.
Soluția UE a fost să-și schimbe abordarea, accentuând partea tehnică și mai puțin pe cea politică. Potrivit experților, este un pas tactic neobișnuit al Uniunii Europene, unde, de obicei, extinderea se bazează pe decizii simbolice, politice.
Nu este prima dată însă când, în contextul geopolitic extrem de complicat, liderii europeni fac mișcări extraordinare pentru a aprofunda cooperarea cu Republica Moldova și a avansa procesul de integrare a acesteia.
Primul summit bilateral Republica Moldova – Uniunea Europeană: un moment excepțional
Importanța geostrategică crescândă a Republicii Moldova a fost evidențiată prin organizarea primului summit bilateral care, contrar practicilor obișnuite, s-a desfășurat în capitala unei țări candidate, la Chișinău. Evenimentul din 4 iulie a fost găzduit de președinta Maia Sandu, iar Uniunea Europeană a fost reprezentată de liderii principalelor instituții europene: președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Astăzi am vorbit despre cum și când vom adera. Nu mai vorbim despre dacă. Acest lucru a fost posibil nu pentru că așa ne-a fost norocul, ci datorită voinței politice fără precedent și la Chișinău, și la Bruxelles, precum și muncii de zi cu zi a sute de oameni”, declara președinta Maia Sandu.
„Republica Moldova este pregătită să deschidă capitolul privind elementele fundamentale ale negocierii, iar noi abia așteptăm să deschidem toate capitolele, cât mai rapid posibil”, afirma Ursula von der Leyen.
În cadrul Summitului, șefa Comisiei Europene a anunțat debursarea primei tranșe, în valoare de 270 de milioane de euro, din Planul de Creștere pentru Moldova, în valoare totală de 1.9 miliarde de euro, pentru perioada 2025-2027. Semnat în martie 2025, Planul combină reforme, investiții și sprijin financiar pentru accelerarea alinierii economice a Republicii Moldova la standardele europene. Este cea mai mare asistență financiară acordată Republicii Moldova de la obținerea independenței.
Președinta Comisiei Europene a mai confirmat integrarea țării în sistemul european de plăți SEPA, din octombrie, și eliminarea costurilor de roaming pentru cetățenii moldoveni, începând cu 1 ianuarie 2026.
În 2026, fără un calendar clar, însă cu încredere și responsabilitate enormă
Republica Moldova intră în 2026 fără un semnal clar despre când ar putea deschide oficial negocierile pe capitolele de aderare, dar rămâne optimistă și determinată. Știe că are de făcut în continuare reforme și nu pentru a impresiona Uniunea Europeană, ci pentru a îmbunătăți viața cetățenilor și a accelera schimbările în domenii sensibile precum justiția, combaterea corupției și consolidarea instituțiilor democratice.
„2025 a fost un an dificil, cu foarte multă muncă și cu provocări deloc simple. Multe state prietene au spus că asemenea provocări au fost fără precedent, nu doar pentru Republica Moldova, ci pentru întreaga regiune. Cu toate acestea, am reușit să arătăm progrese semnificative”, declara, într-un interviu de bilanț, la Moldova 1, vicepremiera pentru integrare europeană Cristina Gherasimov.
Republica Moldova a reușit să livreze progrese în pofida resurselor limitate și a unui scrutin electoral complicat, a mai spus oficiala, precizând că la momentul de față absolut fiecare stat membru spune „DA” parcursului european al Republicii Moldova.
„Acest lucru ne oferă motive de încredere, precum și o responsabilitate enormă pentru anul 2026, să continuăm în același ritm”, a punctat Gherasimov.
Delegația UE în Republica Moldova a remarcat și ea, într-un bilanț, că Republica Moldova s-a apropiat hotărât de Uniunea Europeană, în 2025, avansând reformele necesare în procesul de aderare cu pași concreți în domeniul economic, financiar, digital și legislativ.
