RETROSPECTIVA 2025 | Justiția R. Moldova - „progres moderat”, deficit de judecători și „examenul” Plahotniuc
Presiunile hibride și contextul electoral au încetinit, în 2025, reformarea justiției din R. Moldova, un domeniu care cântărește greu în parcursul european al statului nostru. Capacitatea instituțiilor de aplicare a legii a fost și în acest an afectată de un blocaj operațional cauzat de lipsa acută de personal – peste 100 de locuri vacante în instanțele de judecată către finele anului, iar procuraturile continuă să fie conduse mai mult de șefi interimari, în așteptarea rezultatelor vettingului.
R. Moldova a înregistrat, pe parcursul ultimului an, „unele progrese” la Capitolul 22 - Sistem judiciar și drepturi fundamentale, precum și la Capitolul 24 - Justiție, libertate și securitate din Clusterul I - Valori fundamentale. Nivelul de pregătire al celor două capitole pentru aderarea la UE este considerat „moderat” în ultimul Raport de extindere, aprobat de Comisia Europeană pe 4 noiembrie 2025.
Justiția este invitată în continuare să dea poate cele mai serioase examene – să finalizeze cu brio procedura de vetting și să pronunțe verdicte „în conformitate cu legea” în dosare de rezonanță precum cele care îi vizează pe fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, prins la mai bine de șase ani după fuga sa din R. Moldova și extrădat la Chișinău în septembrie 2025, pe fostul președinte Igor Dodon, ex-deputatul Vladimir Andronachi sau Ion Creangă, judecat pentru trădare de patrie etc.
VETTING
Evaluarea externă a integrității judecătorilor și procurorilor, cunoscută și ca vetting, a continuat și în 2025, dar nu cu viteza promisă de autorități.
Până în prezent, Comisia de Evaluare a Judecătorilor a demarat vettingul în privința a 185 de subiecți, dintre care 65 au demisionat ori s-au retras, iar alți patru au promovat anterior evaluarea de tip pre-vetting.
Membrii Comisiei au finalizat 103 evaluări, 11 evaluări și două reevaluări fiind, în prezent, în curs de desfășurare.
Potrivit datelor Comisiei de Evaluare a Judecătorilor, doar 64 sau 38% din magistrații verificați nu au fost depistați cu probleme de integritate etică și financiară.
Evaluarea externă privind integritatea financiară și etică a procurorilor a demarat mai târziu, însă teama de verificarea averilor a generat un val de plecări voluntare.
Potrivit vicepreședintei Comisiei de evaluare externă a procurorilor, Virginia Moraru, în perioada anilor 2024 – 2025, au fost notificați în total 190 de procurori, iar 27 au demisionat, inclusiv 15 de la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și 10 de la Procuratura Anticorupție (PA).
Șefii acestor două instituții – Marcel Dumbravan și Victor Furtună – și-au început exercitarea deplină a mandatului, câștigat prin concursuri publice, în a doua jumătate a anului curent, numai după ce Comisia Vetting a stabilit că cei doi nu au probleme de integritate.
Procuratura Generală (PG), însă, continuă să fie condusă de un procuror general interimar, în pofida faptului că Alexandru Machidon a câștigat, în august, concursul pentru ocuparea acestei funcții. Cauza – nu există încă verdictul Comisiei pentru Evaluarea Externă a Procurorilor.
Comisia a emis, până în prezent, 50 de rapoarte, iar 113 cazuri sunt în curs de examinare.
„Toată republica este interimară”, a declarat șeful Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă, cu referire la faptul că majoritatea procuraturilor, inclusiv teritoriale, erau conduse, la finele anului 2025, de interimari, în lipsa unor rapoarte finale de evaluare a integrității etice și financiare a acuzatorilor de stat.
Potrivit membrilor Comisiei de Evaluare a Procurorilor, vettingul acuzatorilor de stat se va încheia în 2027.
În primăvara anului curent, PG și PA rămăseseră fără șefi, după ce Ion Munteanu a ales funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, iar Veronica Dragalin a plecat din funcție pe fondul unor divergențe cu guvernarea. În timp ce Dragalin se opunea comasării PA cu PCCOCS și solicita un sediu mai mare pentru instituția pe care o conducea, președinta Maia Sandu îi reproșa acesteia inacțiuni în sancționarea corupției electorale, parte a războiului hibrid lansat de Federația Rusă împotriva R. Moldova la alegerile din toamna anului 2024.
„Iată, anul acesta, procuratura și-a făcut treaba conform legii și au fost rezultate. Deci, s-au oprit aceste scheme. (...) Anul acesta, pentru că toate instituțiile au lucrat, pentru că nu a fost situația de anul trecut, când o instituție a zis că lucrează, dar alta că nu vrea să lucreze, de parcă nu era țara tuturor... Iată, am văzut acum că statul nostru este eficient, că poate fi eficient atunci când instituțiile respectă legea și își îndeplinesc obligațiile”, a comparat președinta Maia Sandu, într-un interviu oferit în exclusivitate postului Moldova 1.
În decembrie, Comisia de la Veneția a criticat inițiativa autorităților de a comasa PA și PCCOCS pentru crearea PACCO.
Procesul vetting-ului a venit cu un cost: deficitul de personal.
„Estimăm că ar fi cel puțin 100 de funcții pentru care trebuie să evaluăm cel puțin un candidat care să primească un raport pozitiv”, a raportat Andrei Bivol, președintele Comisiei de Evaluare a Judecătorilor.
Cel mai multe posturi vacante sunt la curțile de apel – 60, în completele anticorupție – 15, la Curtea Supremă de Justiție – 13 etc. În pofida acestui fapt, autoritățile promit că evaluarea externă a judecătorilor se va finaliza în 2026.
Exodul judecătorilor și procurorilor a dus la supraîncărcarea celor rămași și la nemulțumiri din partea mediului de afaceri (Cartea Albă 2025), care a reclamat lipsa de predictibilitate și lentoarea litigiilor.
Pentru a contracara criza, Consiliul Superior al Magistraturii a accelerat procedurile: 51 de judecători noi au fost numiți, la finele lunii iulie curent, în funcții vacante la judecătoriile Bălți, Cahul, Căușeni, Chișinău etc.
Totodată, 15 magistrați au fost numiți, prin decret prezidențial, în funcții, la finele lunii noiembrie.
„Avem, practic, o treime din întreg sistemul judecătoresc care s-a schimbat, 20% din toți procurorii anticorupție, 20% din alte procuraturi specializate, avem o reînnoire de oameni din sistem”, a precizat Ilie Chirtoacă, președintele Centrului pentru Resurse Juridice din Moldova.
LUPTA ANTICORUPȚIE ȘI TESTUL DE LA ALEGERI
Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 au fost considerate critice pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În acest context, justiția a acționat, în 2025, ca un pilon de apărare împotriva atacurilor hibride, vizând corupția electorală finanțată din exterior.
Rapoartele autorităților, ale organizațiilor internaționale și investigațiile instituțiilor media au confirmat existența interferenței externe, manifestate prin campanii de dezinformare, manipulare, atacuri cibernetice, finanțare ilegală și cumpărare de voturi. Tratând finanțarea ilegală nu doar ca o crimă economică, ci ca un act de subversiune împotriva integrității statale, autoritățile au luat măsuri decisive. De exemplu, două formațiuni proruse, Partidul Inima Moldovei (Irina Vlah) și Partidul Moldova Mare (Victoria Furtună), au fost interzise să participe la scrutin cu doar două zile înainte de alegeri, ca urmare a acuzațiilor de finanțare ilegală legată de Rusia.
Totodată, în 2025, justiția a emis numeroase verdicte de condamnare a exponenților rețelei asociate condamnatului fugar Ilan Șor fie pentru corupere electorală, fie pentru finanțarea ilegală a partidelor, aplicând amenzi și dictând confiscări de sute de milioane de lei.
Experții au comentat că această acțiune a demonstrat voința politică de a utiliza instrumentele juridice pentru a contracara amenințările geopolitice și a asigura validitatea scrutinului, dar au recomandat elaborarea unei strategii durabile pentru a lupta eficient cu dezinformarea electorală și „după închiderea urnelor”.
Tot pe parcursul anului 2025, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) a îndeplinit 280 de solicitări ale procurorilor și a aplicat sechestre pe bunuri în sumă totală de 191.7 milioane de lei. Circa două treimi din această sumă a vizat sechestre aplicate în cauze de corupție și de spălare de bani.
Elementul-cheie al reformei judiciare specializate îl reprezintă noul Colegiu Anticorupție din Republica Moldova, stabilit prin Legea nr. 192/2025, aprobată în iulie curent, la solicitarea președintei Maia Sandu.
Noua structură, specializată în judecarea dosarelor de mare corupție pentru a crește eficiența și a reduce riscul de influență, este organizată pe două niveluri de jurisdicție: Colegiul specializat anticorupție al Judecătoriei Chișinău și completele specializate anticorupție ale Curții de Apel Centru.
Prima instanță judecă toate cauzele penale de corupție de rezonanță și infracțiunile conexe, precum spălarea de bani sau abuzul în serviciu, în special cele care implică înalți demnitari, judecători, procurori, iar completele specializate de la Curtea de Apel Centru soluționează în apel sau recurs deciziile pronunțate de Colegiul specializat anticorupție de la Judecătoria Chișinău.
În a doua jumătate a anului 2025, au fost demarate procedurile pentru organizarea concursurilor de selectare a judecătorilor pentru aceste noi structuri.
Experții remarcă, însă, că legislația nu prevede un mecanism de evaluare a integrității magistraților din aceste structuri, ceea ce poate compromite reforma.
Republica Moldova a făcut, în 2025, pași concreți spre digitalizarea sistemului de justiție prin adoptarea unui cadru strategic și înființarea unui organism de coordonare pentru transformarea digitală. Au fost lansate proiecte-pilot pentru dosare electronice, depunere online și sisteme de management al cauzelor, iar Uniunea Europeană a anunțat o finanțare semnificativă, de aproximativ 14 milioane de euro, pentru implementare. Totuși, potrivit experților, principalele provocări țin de capacitatea tehnică și resursele umane, securitatea datelor și sustenabilitatea financiară pe termen lung.
DOSARE DE REZONANȚĂ
Dosarele de rezonanță au rămas un barometru al eficacității sistemului de justiție în combaterea corupției la nivel înalt, condamnarea „intangibililor” și dezoligarhizarea statului. Totuși, instabilitatea de la vârful unor instituții-cheie din domeniul justiției afectează continuitatea reformelor, multe dosare sensibile rămân nesoluționate, ceea ce subminează percepția de eficiență și imparțialitate.
Vlad Plahotniuc
Evenimentul anului a fost, fără îndoială, extrădarea din Grecia, pe 25 septembrie 2025, a fostului lider al democraților, Vladimir Plahotniuc, la mai bine de șase ani și trei luni de la fuga sa din R. Moldova. Aflat în arest într-o celulă separată de la Penitenciarul nr. 13, unul din procesele sale, în care este învinuit de implicare în jaful bancar, a prins turații în instanță, fiind deblocate procedurile care stagnaseră ani de zile.
Ministerul Finanțelor s-a constituit parte civilă pentru recuperarea sumelor pe care Plahotniuc le-ar fi delapidat de la cele trei bănci implicate în furtul miliardului - peste 39.28 de milioane de dolari și peste 3.5 milioane de euro, bani folosiți în interes personal.
După ce nu s-a prezentat mai bine de două luni în instanță, Vladimir Plahotniuc a ajuns în fața magistraților pe 3 decembrie și a cerut audierea a peste 160 de persoane. Magistrații au acceptat o listă de 27 de martori, printre care se numără ex-premierul Iurie Leancă, fostul președinte al Parlamentului Andrian Candu, foștii deputați Sergiu Sîrbu, Oleg Reidman, Veaceslav Ioniță, Vladimir Andronachi, Marian Lupu, fostul guvernator al BNM, Dorin Drăguțanu etc.
La ședințe a mers să asiste și fostul premier Vlad Filat, care l-a acuzat pe Plahotniuc că ar fi orchestrat „jaful bancar” și că l-ar fi băgat pe el la pușcărie. Între ședințele lui Plahotniuc, Filat a aflat că a fost condamnat de o instanță din Franța la doi ani de închisoare pentru spălare de bani și a fost dat în urmărire internațională.
Avocații lui Plahotniuc, care riscă până la 15 ani de pușcărie pentru crearea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani, acuză o „conotație politică” a dosarului.
Vladimir Plahotniuc este cercetat penal și în alte patru cauze penale care vizează un alt episod din frauda bancară, escrocheriile de la „Metalferos”, procurarea frauduloasă a blanchetelor pentru pașapoarte și în cazul cunoscut drept „dosarul kuliok”, în care este vizat și ex-președintele Igor Dodon.
Igor Dodon
Curtea Supremă de Justiție a dispus, pe 24 noiembrie, reluarea procesului în dosarul „kuliok” (sacoșa neagră – n.r.), în care fostul președinte Igor Dodon este judecat pentru corupere pasivă și acceptarea finanțării partidului din surse ilegale. Șeful Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a confirmat pentru Teleradio-Moldova că reînceperea cercetării judiciare a fost necesară din cauza schimbării repetate a completului de judecată.
Modificarea survine după ce judecătorul Ion Malanciuc a fost numit magistrat la Curtea Constituțională, locul său în complet fiind preluat de Vladislav Gribincea. Igor Dodon l-a recuzat pe Gribincea, acuzându-l de „implicații politice”, dar solicitarea sa a fost respinsă.
Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov ar putea fi audiați ca martori în acest dosar. Cei doi apar în imaginile în care lui Dodon îi este transmisă o pungă în care, potrivit unor informații, s-ar fi aflat între 600 de mii și un milion de dolari pentru cheltuielile Partidului Socialiștilor (PSRM). Banii ar fi fost solicitați în schimbul negocierii unor condiții politice favorabile pentru o eventuală coaliție PD - PSRM, pe vremea când era președinte, în iunie 2019.
Dodon a declarat că imaginile au fost trucate, iar Plahotniuc a refuzat în repetate rânduri să spună câți bani erau în sacoșa pe care i-a întins-o fostului șef de stat.
Cauza penală a fost inițiată în 2020 și trimisă în judecată în 2022, Igor Dodon fiind primul ex-președinte cercetat pentru corupție în R. Moldova.
Deși dosarele sale de corupție au fost în atenția publică, dar cu un ritm lent de examinare în judecată, Igor Dodon a continuat să joace un rol politic major, conducând Blocul Electoral Patriotic care a obținut 26 de mandate în Parlament la alegerile parlamentare din 28 septembrie curent.
Gruparea Șor: Guțul, Tauber, Nesterovschi, Lozovan plus Constantinov
Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată, pe 5 august 2025, de prima instanță la șapte ani de închisoare cu executare în regim semiînchis. Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a găsit-o vinovată de acceptarea cu bună știință a finanțării partidului politic din partea unui grup criminal organizat.
Alături de ea, fosta secretară a Partidului „Șor”, Svetlana Popan, a primit o sentință de șase ani de închisoare. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, instanța a dispus confiscarea sumei de aproximativ 41 de milioane de lei de la Evghenia Guțul, bani proveniți din surse ilegale.
Imediat după pronunțarea verdictului, bașcana a fost arestată chiar în sala de judecată și escortată de poliție la Penitenciarul nr. 13.
Pe tot parcursul procesului, Evghenia Guțul a respins categoric acuzațiile, susținând că dosarul este o „execuție publică” și o „farsă politică”. Avocații apărării au calificat sentința drept neîntemeiată și au atacat decizia la Curtea de Apel, procesul fiind în desfășurare.
Condamnarea a stârnit reacții vehemente la Moscova, Kremlinul calificând decizia drept o presiune politică asupra oponenților guvernării de la Chișinău. De cealaltă parte, experții de la Chișinău vorbesc despre răspunsul justiției moldovenești la „asediul hibrid” orchestrat de Moscova împotriva Chișinăului și „o acțiune fermă de a contracara activitățile ilegale de finanțare a partidelor, care reprezintă o amenințare la adresa integrității proceselor democratice.
Acest caz reprezintă o premieră juridică în Republica Moldova, fiind prima dată când un bașcan în exercițiu este condamnat la o pedeapsă cu închisoarea.
La final de an, și fostul președinte al Adunării Populare din Găgăuzia, Dmitri Constantinov, un alt apropiat al fugarului Ilan Șor, a fost condamnat la 12 ani de închisoare într-un dosar privind delapidarea averii străine, prejudiciul ridicându-se la 46 de milioane de lei. Acesta este dat în urmărire și urmează a fi reținut.
În primăvara anului curent, alți doi „soldați” ai lui Ilan Șor – Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, pe atunci deputați - au fost condamnați la 12 și, respectiv, șase ani de închisoare pentru corupție pasivă și implicare într-un grup criminal organizat.
Aceștia, aflați pe lista de sancțiuni a Occidentului, ar fi fugit în regiunea transnistreană, ajutați de angajații Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, a prezentat probe Serviciul de Informații și Securitate.
Iar pe 30 septembrie curent, „mâna dreaptă” a lui Șor, Marina Tauber, fugită și ea la Moscova, a fost condamnată de prima instanță la șapte ani și jumătate de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid Șor. De asemenea, instanța a dispus confiscarea de la Tauber a peste 206 milioane de lei în folosul statului.
Procuratura Anticorupție a acuzat că pedeapsa aplicată e „prea blândă” și a atacat sentința dictată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, la Curtea de Apel Centru, cerând 13 ani de închisoare pe numele Marinei Tauber.
Ion Creangă
Ion Creangă, fostul șef al Direcției juridice a Parlamentului, este judecat pentru trădare de patrie și complot împotriva statului.
Pe parcursul anului 2025, au avut loc mai multe ședințe de judecată, însă fără vreo finalitate în prima instanță. Și măsura preventivă aplicată acestuia a fost relaxată treptat, trecând de la arest preventiv la arest la domiciliu și, ulterior, sub control judiciar.
Ultimele ședințe de judecată din toamna anului 2025 au suferit amânări repetate, după ce inculpatul a invocat motive de sănătate și a fost internat în spital pentru o intervenție chirurgicală.
Parlamentul a anunțat eliberarea oficială din funcție a lui Ion Creangă pe 11 decembrie 2025, decizia fiind bazată formal pe atingerea vârstei de pensionare.
Ion Creangă a fost reținut în flagrant delict, în iulie 2024, în timp ce primea o sumă de bani de la un oficial al Ambasadei Federației Ruse la Chișinău.
Procurorii susțin că, în perioada 2023 - 2024, funcționarul a furnizat asistentului atașatului militar rus informații sensibile ce vizau securitatea și apărarea națională.
Printre datele scurse s-ar fi aflat detalii despre Strategia de Apărare Națională, situația din stânga Nistrului și colaborarea R. Moldova pe segmentul de securitate cu alți parteneri.
Deși procurorii au prezentat inclusiv public probe înregistrări audio și video, Ion Creangă pledează nevinovat și susține că dosarul său are un substrat politic.
Ion Creangă riscă o pedeapsă de până la 20 de ani de detenție.
„Rămâne foarte multă muncă”
La preluarea puterii executive, în octombrie 2025, premierul Alexandru Munteanu a promis finalizarea evaluării extraordinare a integrității judecătorilor și procurorilor până la finele lunii decembrie 2026, suplinirea funcțiilor vacante și asigurarea tehnico-materială a personalului din instanțe și procuraturi, precum și contribuirea la implementarea reformei Curții Supreme de Justiție prin completarea componenței acesteia.
Printre prioritățile anunțate se mai regăsesc îmbunătățirea sistemului de investigare și judecare a cauzelor de corupție, „pentru ca dosarele să fie soluționate rapid și echitabil”, precum și accelerarea proceselor de confiscare a bunurilor infracționale și reutilizarea acestora în scop social și de interes public.
„Noi încă nu am inițiat negocierile. Rămâne foarte multă muncă de făcut, în special reforma sistemului judiciar, lupta împotriva corupției”, puncta comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Teleradio-Moldova.
Iar președinta Maia Sandu recunoștea, tot într-un interviu pentru postul public de televiziune, că „avem obligația să ducem reforma până la bun sfârșit, pentru că integrarea europeană nu are cum să se întâmple, dacă nu finalizăm reforma justiției”.
CITIȚI ȘI:
