Corespondență Dan Alexe | Sfârșit de an: un nou manifest pentru Statele Unite ale Europei
„UE trebuie să înceteze să mai depindă de Statele Unite în fața presiunilor lui Donald Trump. Trebuie să-și creeze o autonomie strategică: o apărare comună, un buget consolidat, piață unică și reforme instituționale finalizate cu sprijinul societății civile, totul pentru a deveni o putere suverană.”
Este esența unui manifest colectiv în favoarea unor „State Unite ale Europei”, publicat zilele trecute de mari ziare de pe continent și semnat de peste 50 de personalități politice, sub titlul: Declarația de independență a UE. Manifestul, publicat sub formă de „carte albă”, sau scrisoare deschisă, a apărut în mari publicații precum Le Monde, El Pais, La Repubblica, Gazeta Wyborcza sau Le Soir de la Bruxelles.
Pentru cei 50 de semnatari ai acestei „Declarații de Independență a Uniunii Europene”, „concesiile și facilitățile acordate de europeni nu au redus nici imprevizibilitatea, nici ostilitatea lui Trump. Dimpotrivă, ele au sporit vulnerabilitatea strategică a Europei”.
Mai spun ei: „Recunoscând amenințarea la adresa securității cu care se confruntă UE și ostilitatea deschisă a lui Trump, confirmată de Strategia de Securitate Națională a SUA, facem apel la statele membre ale Uniunii Europene să instituie o apărare europeană comună, așa cum este prevăzut la articolul 42 din Tratatul fondator al UE.”
Cei 50 de semnatari sunt aproape cu toții politicieni de marcă ai țărilor Europei occidentale, oameni precum Jacques Attali, scriitor, fost consilier special al președintelui François Mitterrand al Franței, Pascal Lamy, fost director general al Organizației Mondiale a Comerțului, și mulți alți foști șefi de stat și de guverne sau actuali filosofi și politologi. Ei sunt aproape toți personalități vest-europene, cu excepția a patru est-europeni: poloneza Danuta Hübner, fost comisar european pentru politică regională, fostul premier român Petre Roman, apoi Rosen Plevneliev, fost președinte al Bulgariei, dar mai ales slovenul Slavoj Žižek, unul dintre cei mai baroci și populari filosofi și moraliști ai Europei contemporane.
Această repartizare nu este însă fructul întâmplării: ea reflectă o diferență în mentalitatea politică între vestul Europei, mai ales cele șase state fondatoare ale actualei UE (Franța, Germania, Italia și cele trei țări ale Beneluxului), permanent gata de o cât mai mare integrare politică și economică a continentului — și est-europenii, încă agățați de un naționalism și, deseori, de un izolaționism care nu ar trebui să-și mai justifice intensitatea în actuala lume traversată de atâtea sfâșieri și răsturnări geopolitice. În orice caz, pentru mulți acest manifest pentru consolidarea unei Europe federale este un binevenit cadou de sărbători.
Precedentul manifest pentru Statele Unite ale Europei
În urmă cu 13 ani, în octombrie 2013, doi dintre semnatarii actualei scrisori deschise, franco-germanul Daniel Cohn-Bendit (președintele Verzilor europeni pe atunci și fost lider al revoltei studențești din mai ’68) și șeful Liberalilor din Parlamentul European în acel moment, belgianul Guy Verhofstadt, fost premier belgian, publicau deja în comun un „Manifest pentru o Europă Federală”, lansat inițial în opt limbi.
Propunând atunci „o Europă post-națională”, autorii, semnatari și ai scrisorii de azi, afirmau fără ocolișuri că de vină pentru marasmul prezent este egoismul statelor-națiune, care au crezut că pot avea o monedă unică fără să treacă printr-o mai mare integrare politică.
Astăzi, odată cu trecerea Bulgariei la moneda comună euro începând de la 1 ianuarie 2026, 21 din cele 27 de state ale Uniunii Europene folosesc aceeași monedă.
Cohn-Bendit și Guy Verhofstadt prevedeau atunci că în curând va trebui introdusă o cetățenie europeană și lepădat naționalismul fragmentar de astăzi. Altfel, avertizau ei, „peste mai puțin de 25 de ani nicio țară europeană nu va mai conta în contextul mondial. Clubul țărilor bogate, G8, va consta din SUA, China, India, Japonia, Brazilia, Rusia, Mexic și Indonezia. Lucrul cel mai aberant este că Europa unită e continentul cel mai puternic și mai bogat din lume”.
Comisia Europeană, spuneau ei, ar trebui să devină un guvern autentic, compus din miniștri europeni. Acel guvern ar trebui controlat de către Parlamentul European, care ar fi bicameral, având și un senat compus din deputați ai celor 27 de țări membre… sau câte vor fi.
Autorii mergeau până la a compara situația actuală cu cea a Germaniei de după Primul Război Mondial, când cura severă de austeritate de atunci a dus la apariția nazismului.
Detaliu picant: acel prim manifest federalist european a apărut în timpul cumplitei crize economice din Grecia, iar cartea, deși costa opt euro, a fost distribuită gratuit în acea țară aflată la originea culturii și identității continentului.
