Cipru preia președinția Consiliului UE: R. Moldova, menționată în contextul extinderii blocului comunitar
Autoritățile Ciprului, stat care deține Președinția Consiliului Uniunii Europene (UE), includ în mod explicit Republica Moldova în lista statelor pentru care extinderea UE rămâne o prioritate strategică, alături de Ucraina, Balcanii de Vest și Turcia, subliniind rolul extinderii ca principal instrument geopolitic al Uniunii Europene.
Republica Cipru a preluat oficial Președinția Consiliului Uniunii Europene (UE) pentru următoarele șase luni, iar președintele Nikos Christodoulides a prezentat marți, 20 ianuarie, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, prioritățile mandatului cipriot.
În discursul său, Nikos Christodoulides a afirmat că extinderea Uniunii Europene se află „în centrul” priorităților președinției cipriote, descriind-o drept „cel mai puternic și transformator instrument geopolitic” al blocului comunitar. Referirea explicită la Republica Moldova, alături de Ucraina, reflectă sprijinul politic al Ciprului pentru continuarea procesului de aderare a statelor din vecinătatea estică.
„Extinderea este mult mai mult decât completarea unei hărți. Este vorba despre completarea unei viziuni – o Europă reunificată, ancorată în pace, democrație, securitate și stabilitate”, a declarat președintele cipriot, subliniind că Uniunea trebuie să facă procesul de extindere credibil, „livrând rezultate atunci când partenerii livrează rezultate”.
Christodoulides a amintit și experiența Ciprului, care a aderat la UE în 2004, descriind acest moment drept „cel mai important din istoria modernă a țării” și subliniind că integrarea europeană rămâne incompletă atât timp cât există state membre divizate sau teritorii aflate sub ocupație.
Autonomie prin securitate și apărare, prima mare prioritate
Un alt pilon central al președinției cipriote este consolidarea securității europene. În contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, Nikos Christodoulides a pledat pentru întărirea rapidă a arhitecturii de securitate a Uniunii și pentru creșterea nivelului de pregătire în domeniul apărării.
Cipru, descris de președintele său drept „ultimul stat membru al UE aflat sub ocupație”, susține fără echivoc Ucraina și principiul potrivit căruia forța nu poate redesena frontierele în Europa. Președinția cipriotă va urmări implementarea accelerată a Cărții Albe privind viitorul apărării europene și a Foii de parcurs pentru pregătirea în domeniul apărării 2030, precum și avansarea unor inițiative-cheie precum Strategia Industrială Europeană de Apărare și cooperarea UE–NATO.
Securitatea este abordată într-o perspectivă „la 360 de grade”, incluzând securitatea maritimă și a apelor, mobilitatea militară, securitatea economică, gestionarea migrației, reziliența cibernetică și protejarea democrațiilor împotriva ingerințelor externe și dezinformării.
Competitivitatea, cheia unei Europe autonome
Al doilea pilon major prezentat în plenul de la Strasbourg este autonomia prin competitivitate. Potrivit lui Christodoulides, doar o Europă competitivă poate fi o Europă autonomă, într-un context global marcat de rivalități geoeconomice, lanțuri de aprovizionare fragile și schimbări tehnologice accelerate.
Președinția cipriotă își propune să promoveze simplificarea reglementărilor, reducerea birocrației – în special pentru întreprinderile mici și mijlocii – și consolidarea pieței unice.
Finalizarea Uniunii Economiilor și Investițiilor, modernizarea industriei europene și avansarea tranzițiilor verde și digitală se află, de asemenea, pe agenda celor șase luni ale președinției cipriote.
„O Uniune deschisă către lume și comerț”
Ciprul își propune, totodată, să consolideze rolul UE ca actor global deschis și predictibil. Extinderea rețelei de acorduri comerciale, aprofundarea relațiilor cu parteneri precum India și Emiratele Arabe Unite și menținerea unui dialog strâns cu Statele Unite și Regatul Unit sunt incluse în prioritățile externe ale președinției, potrivit lui lui Christodoulides.
În regiunea Mediteranei și a Golfului, Cipru va susține implementarea Noului Pact pentru Mediterana și inițiative de conectivitate strategică, precum coridorul India - Orientul Mijlociu - Europa.
Un al patrulea pilon este dedicat valorilor europene și coeziunii sociale. Președinția cipriotă va pune accent pe protejarea statului de drept, a drepturilor fundamentale și pe politici care să aibă impact direct asupra vieții cetățenilor.
Printre priorități se numără locuințele accesibile, combaterea sărăciei în rândul copiilor, protecția minorilor în mediul online și offline, precum și consolidarea Uniunii Europene a Sănătății, prin asigurarea accesului la medicamente și întărirea lanțurilor de aprovizionare medicală.
Nikos Christodoulides a subliniat că următorul Cadru Financiar Multianual va fi testul concret al acestor priorități, fiind instrumentul prin care Uniunea trebuie să livreze rezultate în domeniile apărării, competitivității, sustenabilității și coeziunii.
„Unitatea este cea mai mare forță a noastră”, a concluzionat președintele cipriot, făcând apel la cooperare între instituțiile europene și statele membre pentru a transforma prioritățile politice în acțiuni concrete pe parcursul mandatului de șase luni al Ciprului la conducerea Consiliului UE.
CITIȚI ȘI:
