ROexit: Unul din cinci români ar vrea ieșirea României din UE
Circa 40% dintre români cred că apartenența la Uniunea Europeană limitează suveranitatea națională, dar că, în același timp, această limitare încurajează creșterea nivelului de trai. Acest paradox a fost scos în evidență de o cercetare făcută de INSCOP în perioada 12 - 14 ianuarie.
Se înțelege că există un filon naționalist în creștere, că euro-entuziasmul românilor e în scădere și că euroscepticismul se conservă la 20%. Pe de altă parte, unu din cinci români ar fi de acord cu ieșirea României din UE.
Apoi, 70% sunt de părere că România ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în interiorul Uniunii Europene pentru a-și proteja interesele economice. Altfel spus, românii sunt într-o mare măsură nemulțumiți de felul în care liderii politici autohtoni negociază în favoarea țării.
Sondajul a apărut după ce România a fost de acord cu Tratatul UE-MERCOSUR, care îi dezavantajează pe agricultori, dar care, potrivit președintelui Nicușor Dan, ar putea aduce anual cel puțin cinci miliarde de euro din exporturi ale industriei auto românești.
MERCOSUR este prescurtarea de la Mercado Común del Sur, adică Piața Comună a Sudului, care include Argentina, Bolivia, Brazilia, Paraguay și Uruguay, o piață de peste 300 de milioane de locuitori.
Acordul cu MERCOSUR prevede eliminarea taxelor vamale de patru miliarde de euro pentru exporturile europene, în condițiile în care în prezent statele latino-americane au tarife ridicate pentru Europa: 35% pentru piese auto, 28% pentru produse lactate și 27% pentru vinuri.
Pe scurt, vor fi eliminate peste 90%din tarifele aplicate exporturilor europene.
Acordul îi supără pe americani, fiindcă Europa intră în acest fel în zona lor de interes și este în defavoarea chinezilor care au mari investiții în America Latină. Extremiștii de la Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) și social-democrații români s-au declarat împotriva acestui tratat, iar europarlamentarii celor două formațiuni au votat în Parlamentul European pentru tergiversarea acestui acord prin trimiterea lui la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Franța și Polonia s-au situat și ele împotriva Tratatului cu argumentul că agricultura lor va fi pierzătoare în fața produselor ieftine și sub standarde care vor veni din America de Sud.
Există o tendință spre naționalism și protecționism în raport cu Uniunea Europeană, dar în România nu e vorba despre o majoritate care să considere că viața ar fi mai bună, în absența acestei comunități. În cazul votanților AUR, numărul celor care cred că viața ar fi mai grea, dacă UE s-ar desființa este ceva mai mare decât a celor care cred că viața ar fi mai bună.
Totuși, votanții celorlalte partide românești este mai puternic atras de avantajele apartenenței la Uniune, chiar dacă pe moment e vorba despre pragmatism, nu de un atașament cultural. Rămân dilematici mai cu seamă votanții PSD și AUR, în special bărbații, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație medie și locuitorii din orașelor mici.
Text semnat de Sabina Fati
