Justiția fără oameni | Cum pot fi aduși judecători noi în sistem: „Majorarea salariilor cu circa 20% în 2025 este un pas necesar, dar insuficient”
Republica Moldova se confruntă cu o criză severă de personal în sistemul judecătoresc, iar soluțiile nu pot veni doar prin eliminarea judecătorilor compromiși, ci mai ales din capacitatea statului de a face profesia atractivă pentru o nouă generație de magistrați. Potrivit Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), fără salarii competitive, condiții decente de muncă și proceduri de recrutare credibile, sistemul riscă să rămână blocat într-un deficit structural.
Potrivit datelor oficiale, în sistemul judecătoresc sunt vacante aproximativ 120 de funcții de judecător, aproximativ 20% din posturile prevăzute.
Situația este mai gravă la Curtea Supremă de Justiție, unde doar șapte posturi din 20 sunt ocupate. Procesul de evaluare extraordinară a integrității etice și financiare (vetting), necesar pentru curățarea sistemului, a amplificat problema. Doar circa 30% dintre judecătorii evaluați au trecut de vetting.
Pe acest fundal, volumul de muncă a crescut dramatic. În 2024, un judecător a avut în medie 889 de dosare pe an, ceea ce înseamnă aproximativ 74 de cauze lunar, o încărcătură care, în opinia experților, afectează atât calitatea actului de justiție, cât și sănătatea profesională a magistraților.
Salariile, un pas înainte, dar insuficient
În prezent, un judecător din Republica Moldova câștigă în medie aproximativ 23.000 de lei lunar. Deși peste media națională, nivelul este considerat necompetitiv, raportat la responsabilitatea funcției și la ofertele din sectorul privat.
„Majorarea salariilor judecătorilor cu circa 20% în 2025 este un pas necesar, dar insuficient. Chiar și după această ajustare, remunerarea rămâne sub media europeană și sub ofertele locale din mediul privat”, se arată în analiza CRJM.
Potrivit datelor Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției, un judecător de primă instanță de la nivel european câștigă, în medie, 2.5 salarii medii naționale, iar spre finalul carierei - până la cinci salarii medii, diferență care reflectă responsabilitatea și restricțiile profesiei. Totuși, un judecător din Republica Moldova a câștigat, în medie, aproximativ 1.4 salarii medii pe economie, în 2025.
Stimulente și pachete de retenție în alte state
Potrivit CRJM, experiența internațională arată că salariul nu este singurul instrument, dar este baza. În multe state, recrutarea este sprijinită de stimulente financiare și non-financiare precum bonusuri la intrarea în profesie, compensații pentru chirie sau relocare, programe de rambursare a creditelor de studii sau sprijin suplimentar pentru posturile din zone mai puțin atractive.
Astfel de mecanisme sunt utilizate frecvent în domenii cu deficit cronic de personal, precum sănătatea, educația sau poliția, și pot fi adaptate și pentru justiție.
Condițiile de muncă și prevenirea burnoutului
Un alt element esențial, semnalat în raportul CRJM, ține de condițiile reale de muncă. Lipsa grefierilor, a asistenților judiciari și a instrumentelor IT funcționale îi obligă pe judecători să facă muncă administrativă, ceea ce este ineficient și demotivant.
„Investițiile în personalul auxiliar și în digitalizare nu sunt un moft, ci condiții de eficiență și retenție. La acestea se adaugă programe de bunăstare și prevenire a burnoutului. Reglementarea sarcinii de muncă prin stabilirea unor norme clare care să limiteze numărul maxim de dosare repartizate per judecător într-un anumit interval de timp ar fi o soluție binevenită”, punctează autorii analizei.
De asemenea, CRJM atrage atenția că atractivitatea profesiei depinde și de modul în care statul recrutează judecătorii. Procedurile trebuie să fie standardizate, previzibile și ușor de explicat public. Pentru pozițiile de vârf, soluția practicată în alte state este recrutarea țintită - identificarea directă a candidaților potriviți și oferirea unui pachet competitiv, adaptat nivelului de responsabilitate.
O altă recomandare este introducerea unui mecanism de „pre-vetting” voluntar, confidențial, care să permită candidaților să-și verifice din timp situația de integritate, reducând riscurile de reputație și abandonul din concurs.
Totodată, experții avertizează că adevărata probă a reformei nu este doar curățarea sistemului, ci capacitatea statului de a-l reconstrui.
„Reforma nu se termină cu eliminarea celor vechi și compromiși. Succesul real va fi atunci când posturile vacante vor fi ocupate de profesioniști integri și competenți, iar justiția va redeveni o carieră respectată și dorită”, concluzionează CRJM.
Menționăm că problema lipsei de judecători a fost recunoscută public și la nivel politic. Maia Sandu a declarat, pe 30 decembrie 2025, că, după eliminarea persoanelor compromise, sistemul are nevoie de „oameni noi, integri și competenți”. În plus, șefa statului a cerut extinderea evaluării extraordinare asupra judecătorilor din instanțele primare care, începând cu anul 2017, au examinat sau examinează dosare de corupție.
Precizăm că reforma justiției în Republica Moldova reprezintă una dintre prioritățile majore ale actualei guvernări, fiind strâns legată de parcursul european al țării și de condiționalitățile impuse de Uniunea Europeană în procesul de aderare.
CITIȚI ȘI:
