Legea vettingului a ajuns la Curtea Constituțională | Expert: „Parlamentul a votat o altă formulă decât cea avizată de CSM”
Decizia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de a sesiza Curtea Constituțională pe marginea Legii vettingului scoate la iveală unele disensiuni între Parlament, Președinție și autoritatea de autoadministrare a sistemului judecătoresc. Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Ilie Chirtoacă, a explicat că argumentul principal este că Legislativul a votat proiectul într-o redacție diferită față de cea avizată inițial de CSM.
„În plenul Parlamentului s-a spus despre faptul că CSM a fost consultat cu privire la amendamentele la evaluarea externă, care se referă la extinderea cercului de evaluare. La CSM a ajuns un proiect de lege, dar versiunea care a fost consultată se referea la un număr mai limitat de subiecți care urmau să treacă acest vetting. Și cred că aici trebuie să dăm dreptate CSM, care s-a expus pozitiv pe un aviz de proiect. În final, Parlamentul a votat o altă formulă. Este o problemă cronică atunci când Parlamentul modifică legislația substanțial între prima și a doua lectură. Acesta este motivul principal pentru care CSM a mers la CC”, a declarat Ilie Chirtoacă în emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
CSM a retrimis către Președinție lista candidaților pentru funcția de judecător, respinsă anterior de Maia Sandu. Potrivit expertului, la concursurile din ultimii ani au participat peste 100 de candidați, dintre care 51 au fost propuși spre numire de către CSM. Președinta a acceptat și numit în funcție mai puțin de jumătate dintre aceștia, în timp ce peste 20 de candidați au fost respinși pe motiv că ar fi avut probleme de integritate sau disciplinare.
„CSM are această putere prerogativă să aibă ultimul cuvânt de spus în ceea ce privește selecția judecătorilor. Președintele poate refuza o dată, însă la a doua propunere a CSM președintele trebuie să emită aceste decrete. Esența nu este doar integritatea candidaților, ci și profesionalismul: se impută că acești candidați, care au fost inițial propuși de către CSM pentru numire, au obținut scoruri modeste. Respectiv, îngrijorarea este că în sistem vin persoane cu un nivel modest de pregătire”, a mai relatat Ilie Chirtoacă.
Președintele CRJM mai subliniază că problema nu este doar una de integritate, ci și una de capacitate instituțională, generată de lipsa acută de judecători.
„În sistem există o lipsă acută de judecători. Potrivit unor calcule pe care le-am realizat în decembrie, în sistem sunt peste 120 de vacanțe. Asta dacă calculăm și curțile de apel și Curtea Supremă de Justiție. Respectiv, este o mare nevoie de un influx de judecători noi. O soluție ar fi organizarea mai frecventă a concursurilor de recrutare, inclusiv pentru acoperirea zonelor unde nu există foarte multă atractivitate, adică zonele din sudul țării”, relevă expertul.
Potrivit lui, în condițiile reformelor în curs, sistemul judiciar continuă să piardă din atractivitate ce descurajează candidații.
„Lipsa judecătorilor din sistem nu se datorează doar volumului mare de muncă – aproximativ 800 de dosare per judecător la judecătorii. Motivele sunt și salariile, care sunt destul de modeste, chiar dacă poate sunt peste medie, dar rămân insuficiente, și lipsa unor modalități de sprijin. Există această lipsă acută cauzată implicit și de vetting, iar soluțiile trebuie să vină de la CSM, prin asemenea recrutări”, a conchis Ilie Chirtoacă.
Sistemul judiciar din Republica Moldova traversează o perioadă de tranziție marcată de o reformă structurală profundă, pe care autoritățile intenționează să o finalizeze la sfârșitul lui 2026.
Comisia de Evaluare a Judecătorilor, numită și Comisia de vetting, este un organ independent creat în cadrul reformei justiției și are misiunea de a evalua integritatea financiară, etică și profesională a judecătorilor și candidaților la funcții judiciare. În cei doi ani de activitate, Comisia a notificat 181 de subiecți ai evaluării externe. Rata generală de promovare în rândul evaluărilor finalizate este de peste 38%, în timp ce aproximativ 30% dintre subiecți au demisionat înainte de finalizarea procedurii, iar 9% s-au retras voluntar.
Procesul de vetting a generat un deficit masiv de cadre la curțile de apel și în completele anticorupție. Potrivit datelor oficiale, în sistemul judecătoresc sunt vacante aproximativ 120 de funcții de judecător, aproximativ 20% din posturile prevăzute.
CITIȚI ȘI
