Corespondență Dan Alexe | L’Express: Cum se opune R. Moldova lui Putin - „David împotriva lui Goliat”
Traiectoria Republicii Moldova îi uimește și intrigă pe mulți în Occident. Astfel, revista franceză L’Express publică, în ultimul său număr, un interviu cu cercetătoarea belarusă Katia Glod, directoare adjunctă a Centrului pentru Noi Strategii Eurasiatice (Center for New Eurasian Strategies), un grup de reflecție (think-tank) cu sediul la Londra, în care experta explică tehnicile de dezinformare, propagandă, destabilizare și interferență politică la care Moldova este supusă de ani de zile, un adevărat război hibrid impus de Moscova.
În primul rând, spune Katia Glod, Rusia exploatează pe cât posibil presupusa existență a unei „populații ruse” în Republica Moldova, Vladimir Putin confundând în mod deliberat populațiile vorbitoare de limbă rusă cu cetățenii ruși. În mintea lui Putin, oricine vorbește limba rusă în străinătate este o pârghie potențială. În Moldova, Rusia își concentrează eforturile de influență asupra Găgăuziei și Transnistriei, deoarece aceste teritorii găzduiesc cele mai consistente minorități vorbitoare de limbă rusă. În restul țării, Rusia vizează în principal generațiile mai în vârstă – cei de peste cincizeci de ani – care au trăit în Uniunea Sovietică.
Aceasta implică finanțarea rețelelor și ONG-urilor pro-ruse. În perioadele electorale, Moscova încearcă deseori să creeze organizații caritabile care distribuie bani pentru a încuraja oamenii să meargă la urne. Asta nu este altceva decât cumpărare de voturi. Acele structuri permit, de asemenea, finanțarea participării la mișcări de protest: cinci dolari, de exemplu, pentru a merge la o demonstrație și a flutura un slogan specific. Rusia a înțeles clar că, în această țară, cea mai săracă țară din Europa, vulnerabilitatea economică reprezintă o oportunitate. Pentru un pensionar moldovean, cinci dolari reprezintă o sumă semnificativă. Kremlinul depune eforturi și pentru a sprijini partidele pro-ruse. Acest lucru a fost evident în timpul alegerilor parlamentare din septembrie 2025, prin sprijinul acordat partidelor politice create de oligarhi precum Ilan Șor, care menține legături foarte strânse cu Rusia și care locuiește acum la Moscova, de unde își conduce partidul politic.
Cercetătoarea explică în detaliu cum, cu toate acestea, efortul proeuropean deschis și fără ocolișuri al guvernului face ca două treimi din moldoveni să fie pro-europeni, rezultatul fiind văzut nu doar în cele două mandate succesive ale Maia Sandu, dar și, spune cercetătoarea, în sănătatea presei. Spune ea: „Exemplul moldovenesc demonstrează importanța societății civile în lupta împotriva dezinformării. Și aici, Moldova a fost deosebit de eficientă în contracararea narațiunilor pe care Kremlinul încearcă să le răspândească prin intermediul partidelor sale politice și al instituțiilor media. La televizor au apărut astfel personalități prezentate drept «experți în Rusia», care de multe ori n-au făcut altceva decât să repete propaganda Moscovei. Prin urmare, rolul jurnalismului de investigație este crucial în identificarea acestor persoane și în verificarea legăturilor acestora cu Rusia.”
Iată câteva extrase din interviu:
L’Express: - Pentru ce este Rusia atât de interesată de Republica Moldova?
- Moscova are interese strategice în regiune, în special accesul la Marea Neagră – motiv pentru care a ocupat Crimeea și încearcă să ocupe Donbasul. Mai presus de toate, Moldova reprezintă o problemă de securitate regională pentru Rusia, având în vedere proximitatea sa geografică și culturală față de România. Pentru Putin, este un punct de sprijin deosebit de convenabil pentru desfășurarea campaniilor sale de influență împotriva Uniunii Europene. Este ambiția mai amplă a Kremlinului de a reconstitui un imperiu rusesc. În unele cazuri, cum ar fi Ucraina, Rusia încearcă să exercite control direct asupra teritoriului. În Moldova, pe de altă parte, strategia a fost întotdeauna menținerea instabilității cronice, crearea dezordinii pentru a împiedica țara să adere la Uniunea Europeană și să realizeze reforme democratice. Aceasta este o modalitate prin care Kremlinul transmite un mesaj țărilor post-sovietice: democrația nu funcționează și nu va funcționa niciodată în foștii sateliți sovietici, iar singura soluție este trecerea sub controlul Rusiei.
L’Express: - Ce lecții pot învăța democrațiile din regiune, vulnerabile la războiul hibrid al Kremlinului, din exemplul moldovenesc?
- Transparența este primordială. Trebuie să ne exprimăm, să facem vizibilă și să denunțăm această amenințare pentru a crește gradul de conștientizare a publicului. În Europa de Vest, în special, există încă o tendință prea mare de a crede că acest lucru nu privește Occidentul în mod direct. În acest sens, modul în care Emmanuel Macron vorbește despre Rusia este bun. Macron se numără printre cei care contribuie la deschiderea ochilor publicului asupra realității pericolului.
Și, încheie Katia Glod: „Rezistența opusă de această mică țară, Moldova, constituie un model din care vecinii săi europeni ar face bine să se inspire.”
