„Au ales să lichideze 600 de primării și să lase 300”: Primarul capitalei critică reforma administrației publice locale demarată de Guvern
Primarul general al Chișinăului, Ion Ceban, nu privește cu ochi buni reforma administrației publice locale implementată de Guvern cu scopul de a întări capacitatea administrațiilor publice locale de a absorbi mai eficient fonduri europene destinate dezvoltării localităților.
„Deocamdată, nu este foarte clar ce urmează să fie făcut cu această reformă. Clar este un singur lucru - că, din opțiunile care au existat, au ales să lichideze 600 de primării și să lase 300. Până aici este clar. Ce se va face mai departe și cum este ambalat acest lucru cu servicii mai frumoase, cu nu știu ce... Până acum, nu am văzut vreo reformă care să funcționeze”, a declarat Ion Ceban la ședința Primăriei Chișinău din 2 februarie.
Potrivit lui Ion Ceban, reforma guvernamentală va avea efecte majore și ar putea determina oamenii să se mute în orașele mari sau în localitățile rămase active, unde vor exista servicii administrative, școli și centre medicale.
Primarul a anunțat lansarea unui plan de acțiune la nivel național pentru a informa cetățenii despre reforma administrativ-teritorială demarată în Republica Moldova.
„Vom anunța, împreună cu colegii, un plan de acțiune la nivel național, pentru ca oamenii să poată să cunoască despre aceste lucruri”, a adăugat Ion Ceban, în contextul Zilei autonomiei locale și a lucrătorului din administrația publică locală, marcate pe 31 ianuarie.
Planul va include și o petiție publică, pe care oamenii o vor putea vizualiza, consulta și, dacă doresc, semna.
Spre deosebire de Ion Ceban, mai mulți primari din R. Moldova sunt de părere că reforma este esențială pentru dezvoltarea comunităților locale, pentru sporirea capacităților de accesare a fondurilor europene și pentru îmbunătățirea serviciilor publice acordate cetățenilor.
„Este o oportunitate majoră de reformatare, pentru că suntem în prag de aderare la Uniunea Europeană și localitățile trebuie să se capaciteze pentru a putea absorbi aceste fonduri. Fiecare locuitor are dreptul la servicii calitative și la o viață mai bine organizată”, a declarat Rodica Russu, primara comunei Telița, raionul Anenii Noi, la consultările publice organizate recent de Cancelaria de Stat.
Reforma administrației publice locale va include atât amalgamarea voluntară, cât și cea normativă, ceea ce va duce, în timp, la o nouă redimensionare a administrației publice locale. Inițiativa vizează consolidarea capacității autorităților publice locale la nivelul primăriilor de sate, orașe și municipii, precum și la nivelul consiliilor raionale, a anunțat anterior Alexei Buzu, secretarul general al Guvernului.
Potrivit lui Buzu, reforma nu are ca scop redesenarea hărților administrative, ci eficientizarea funcționării autorităților locale.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că reforma administrației publice locale ar putea fi încheiată înaintea alegerilor locale din 2027, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.
Cu o populație de circa 2.4 milioane de locuitori, Republica Moldova rămâne una dintre cele mai fragmentate țări din Europa, având aproape 900 de primării, 32 de raioane și o unitate teritorială autonomă.
Până în prezent, doar două clustere au finalizat procedurile juridice de amalgamare. Orașul Leova a inclus localitățile Sârma, Tochile-Răducani și Sărata-Răzeși, noua entitate având o populație de aproximativ 8.000 de locuitori. În raionul Fălești, localitățile Călinești, Chetriș și Hâncești au convenit să formeze o singură unitate administrativă, cu o populație totală de puțin peste 4.000 de locuitori.
În proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2026 sunt prevăzute fonduri de peste 173 de milioane de lei pentru procesul de amalgamare, dublu față de anul 2025.
CITIȚI ȘI:
