Numărul de raioane, redus „semnificativ” în urma reformei administrației publice locale: Anunțul secretarului general al Guvernului
Numărul raioanelor din Republica Moldova va fi redus „semnificativ”, iar structura administrației publice locale urmează să fie reorganizată în profunzime, afirmă secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. În prezent, 320 de primării sunt implicate în procesul de amalgamare voluntară, considerat de Guvern principalul instrument pentru consolidarea capacităților locale și accelerarea dezvoltării comunităților.
Alexei Buzu a declarat, la emisiunea „Bună Dimineața” de la Moldova 1, ediția din 4 februarie, că reforma administrativ-teritorială nu se limitează la modificarea hărții administrative, ci vizează schimbarea modului în care funcționează administrația publică locală, astfel încât primăriile și structurile raionale să poată răspunde mai eficient nevoilor comunităților și să gestioneze proiecte de dezvoltare mai complexe.
Mai puține raioane, dar cu rol axat pe dezvoltare
Potrivit secretarului general al Guvernului, nivelul doi de administrare trebuie eficientizat, iar atribuțiile raioanelor regândite, în contextul în care actuala structură este considerată prea fragmentată și birocratică.
„Trebuie să avem mai puține raioane. Numărul raioanelor și al consiliilor raionale va scădea semnificativ. Totodată, mandatul acestora va trebui regândit și îndreptat mai clar spre dezvoltarea regională, suport pentru primării și implementarea proiectelor regionale, inclusiv cu finanțare europeană”, a declarat Alexei Buzu, fără să spună câte raioane ar putea rămâne din cele 32 existente în prezent.
Oficialul a precizat că accentul se va muta de la administrarea curentă către sprijinirea dezvoltării economice și a serviciilor regionale.
Amalgamarea voluntară, principalul instrument
Un element-cheie al reformei este amalgamarea voluntară a localităților, proces care se află deja în desfășurare în sute de comunități din țară.
„Potrivit estimărilor noastre, pe moment avem 320 de primării care sunt într-un proces de amalgamare. Procesul este unul mai complex, are mai multe etape, dar deja vorbim despre inițierea discuțiilor și decizii la nivel de consilii locale. Noi credem că doar aleșii locali și comunitățile cunosc cel mai bine modul în care ar trebui să se unească, să-și fortifice capacitățile și să-și unească forțele pentru viitor. De aceea, mizăm foarte mult pe amalgamarea voluntară”, a spus Alexei Buzu.
În paralel, Executivul pregătește un proiect de lege care să simplifice procesul de amalgamare voluntară și să îl facă mai atractiv pentru autoritățile locale.
„Vom oferi mai multă flexibilitate și stimulente financiare, inclusiv pe termen lung, pentru comunitățile care vor dori să se amalgameze”, a declarat Buzu.
Una dintre modificările anunțate vizează eliminarea obligativității alegerilor locale anticipate.
„Aleșii locali care și-au preluat mandatul în 2023 trebuie să-l ducă până la capăt, până în 2027, pentru că și-au asumat angajamente în fața comunităților lor. Procesul de amalgamare va continua fără a fi nevoie de această etapă”, a precizat el.
Amalgamare normativă pentru localitățile foarte mici
Pe lângă forma voluntară, Guvernul intenționează să introducă și amalgamarea normativă, aplicabilă localităților cu populație în scădere accentuată.
„Acolo unde numărul populației este în scădere și va atinge un prag minim, care urmează să fie clarificat, va exista instrumentul amalgamării normative. La următorul ciclu electoral, acea primărie va fi amalgamată”, a explicat Alexei Buzu.
Pentru a răspunde temerilor privind accesul la servicii publice, Guvernul promite extinderea centrelor unificate de prestare a serviciilor, în special în localitățile amalgamate.
„Astăzi, în centrele unificate sunt prestate aproximativ 120 de servicii publice. Până la sfârșitul anului, ne propunem ca în aceste centre să fie prestate circa 600 de servicii publice, inclusiv servicii locale, ale Casei Naționale de Asigurări Sociale, Agenției Servicii Publice, cadastru și servicii civile”, a enumerat oficialul.
În prezent, reforma administrației publice locale se află în etapa consultărilor publice. Potrivit Guvernului, în acest proces sunt antrenați aleșii locali și raionali, reprezentanți ai societății civile, precum și partidele parlamentare și extraparlamentare. Autoritățile susțin că dialogul va continua în toate regiunile țării, iar forma finală a reformei urmează să fie definitivată la finalul acestor consultări.
Cu o populație de aproximativ 2.4 milioane de locuitori, Republica Moldova rămâne una dintre cele mai fragmentate administrativ țări din Europa, cu aproape 900 de primării, 32 de raioane și o unitate teritorială autonomă.
Autoritățile au anunțat anterior că anul 2026 ar urma să marcheze trecerea de la amalgamarea voluntară la cea normativă, iar alegerile locale din 2027 să fie organizate pe baza unei noi structuri administrativ-teritoriale.
Până în prezent, doar două clustere au finalizat procedurile juridice de amalgamare. În bugetul de stat pentru 2026 sunt prevăzuți peste 173 de milioane de lei pentru acest proces, dublu față de anul 2025.
CITIȚI ȘI:
Ion Ceban se declară împotriva comasării primăriilor: „Nu este foarte clar ce urmează”
Mai puțină birocrație, mai multe servicii: ce prevede reforma administrației publice locale
Două sate, o singură primărie: inițiativă de amalgamare la Strășeni
De la amalgamarea voluntară la cea normativă: reforma administrativă intră într-o nouă fază
