Economia din stânga Nistrului, în cea mai profundă criză din ultimii 25 de ani. Ce salarii și pensii primesc locuitorii din regiunea transnistreană
Economia regiunii din stânga Nistrului a traversat, în 2025, cea mai dificilă perioadă din ultimele cel puțin două decenii și jumătate, pe fondul unei contracții economice severe și al deteriorării accelerate a nivelului de trai. În timp ce economia de pe malul drept a înregistrat o creștere estimativă de 2.7%, economia din stânga Nistrului s-a contractat cu cel puțin 18% în anul trecut.
Potrivit estimărilor expertului economic Veaceslav Ioniță, Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor a ajuns, în 2025, la aproximativ 8.4 mii de dolari pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului s-a situat la 3.8 mii de dolari, diferența crescând la 2.2 ori, față de 1,9 ori în 2024.
Totodată, raportat la anul 2010, PIB-ul real din stânga Nistrului este cu circa 13% mai mic, în timp ce pe malul drept este cu aproximativ 7% mai mare.
„Cu certitudine, economia din stânga Nistrului nu s-a confruntat, în ultimii 25 de ani, cu așa provocări mari legate de scăderea produsului industrial, scăderea PIB, scăderea reală a veniturilor populației, scăderea reală a salariilor și a pensiilor, scăderea exporturilor. Deci, avem scădere, scădere, scădere”, a punctat economistul, într-un nou episod al emisiunii „Analize economice”.
Potrivit aceleiași surse, în 2025, producția industrială din stânga Nistrului a scăzut cu peste 30%, ajungând la aproximativ 12 miliarde de lei, cel mai redus nivel din ultimele decenii. În prezent, industria regiunii funcționează la circa 75% din nivelul anului 1989, după ce în anii precedenți reușise să-l depășească temporar.
„Industria este pilonul de bază al economiei din stânga Nistrului. Iar, în 2025, aceasta a cunoscut cea mai mare prăbușire din toate timpurile”, a afirmat Veaceslav Ioniță.
În același timp, ponderea industriei din stânga Nistrului în totalul producției industriale a Republicii Moldova a coborât la aproximativ 11 - 12%, față de circa 25% în 2010 și peste 40% înainte de 1989.
„Nu pentru că pe malul drept s-ar fi produs un salt spectaculos, ci pentru că în stânga Nistrului a avut loc o cădere foarte dură”, a precizat economistul.
Veniturile populației, sub presiunea inflației
Criza economică s-a reflectat direct în nivelul de trai. În 2025, salariul mediu lunar pe malul drept este estimat la 15.700 de lei, în timp ce în stânga Nistrului a ajuns la circa 7.800 de lei, fiind de două ori mai mic. După ajustarea inflației, veniturile reale ale salariaților au crescut cu aproximativ 4% pe malul drept, dar au scăzut cu circa 8% în stânga Nistrului.
„Problema nu este doar salariul nominal. Prețurile au crescut mult mai repede, iar în realitate veniturile oamenilor din stânga Nistrului sunt astăzi mai mici decât erau acum 10 ani”, a explicat Veaceslav Ioniță.
Situația este și mai dificilă pentru pensionari. Pensia medie lunară pe malul drept a ajuns în 2025 la aproximativ 4.200 de lei, în timp ce în stânga Nistrului se situează sub 1.900 de lei, fiind de 2.2 ori mai mică. În termeni reali, pensiile au crescut ușor pe malul drept, dar au scăzut cu aproape 9% în stânga Nistrului.
„Astăzi, un pensionar din stânga Nistrului trăiește mai prost decât acum 10 ani. Inflația a anulat, practic, orice creștere anterioară”, a spus economistul.
Exporturi la minimum istoric și reorientare spre Vest
Potrivit expertului, exporturile regiunii transnistrene au coborât, în 2025, la 436 de milioane de dolari, cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani. Exporturile către Federația Rusă s-au redus la aproximativ 25 de milioane de dolari.
În schimb, 48% din vânzări au fost realizate către malul drept al Nistrului, 22% către România, iar circa 15% către alte state ale Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că peste 80% din exporturi sunt orientate spre Vest.
„Malul drept, România și Uniunea Europeană asigură astăzi cea mai mare parte a vânzărilor regiunii. Aceasta este realitatea economică a stângii Nistrului în 2025”, a precizat Veaceslav Ioniță.
Veaceslav Ioniță a atras atenția că declinul economic din 2025 nu este unul conjunctural, ci rezultatul acumulării unor vulnerabilități, amplificate de șocuri recente.
Prăbușirea industriei, principalul pilon al economiei regiunii, a tras în jos atât PIB-ul, cât și veniturile populației, precum și exporturile, generând un efect în lanț asupra întregului sistem economic.
CITIȚI ȘI:
