Proiect de modificare a Legii cetățeniei, propus de opoziție. ASP: „Certificatul de naștere nu dovedește cetățenia”
Aplicarea noii Legi a cetățeniei continuă să genereze controverse legate de modul în care este confirmat și documentat dreptul la cetățenie, în special în cazul persoanelor născute în Republica Moldova care nu au avut acte de identitate până la împlinirea majoratului. Deputați din opoziție susțin că legea trebuie ajustată pentru a elimina proceduri considerate excesive și pentru a preveni blocaje administrative, în timp ce Agenția Servicii Publice (ASP) afirmă că modificările nu sunt necesare și că regulile actuale asigură identificarea corectă și securitatea juridică.
Deputații Partidului Nostru au prezentat marți, 10 februarie, propuneri de modificare a legislației, în cadrul unor consultări publice organizate la Parlament.
„Procedură umilitoare”
Inițiatorii proiectului de modificare susțin că legea, în forma actuală, creează situații disproporționate pentru persoane care sunt cetățeni de drept, dar nu au fost documentate la timp.
„Pe 28 ianuarie, a fost înregistrat proiectul de lege care vizează modificarea Legii cetățeniei și a Legii privind actele de identitate. Succint, se propune modificarea articolului 5, astfel încât să fie exclusă obligativitatea ca o persoană care a împlinit 18 ani și nu a deținut niciodată un act de identitate să treacă prin procedura de redobândire a cetățeniei, o procedură pe care o consider umilitoare. De asemenea, propunem excluderea obligativității perfectării cărții de identitate pentru copiii de la vârsta de 14 ani, aceasta urmând să fie o opțiune, nu o constrângere legală”, a declarat Alexandr Berlinschi, deputat al Partidului Nostru.
Legislatorul a precizat că, deși documentarea este importantă, caracterul obligatoriu al unor norme ar trebui reconsiderat, în lipsa unor justificări clare legate de protecția drepturilor fundamentale. După consultări, Berlinschi a anunțat că va solicita Biroului Permanent includerea pe ordinea de zi a următoarei ședințe plenare a proiectului, care prevede modificarea Legii cetățeniei.
Fosta deputată Olesea Stamate a atras atenția că proiectul rezolvă doar parțial situațiile apărute și că noua lege necesită o revizuire mai amplă, pentru a evita contradicții interne.
„Din punctul meu de vedere, proiectul de lege rezolvă problema imediată, dar ar fi necesară o revizuire mai complexă a noii Legi a cetățeniei. Avem articolul 9, care vorbește despre dobândirea cetățeniei prin naștere, și articolul 10, care se referă la dobândirea prin recunoaștere. Problema este că persoanele născute pe teritoriul Republicii Moldova sunt deja considerate cetățeni prin articolul 9, dar, în același timp, sunt obligate să treacă prin procedura de recunoaștere prevăzută la articolul 10. Aici apare o suprapunere care creează confuzie și blocaje inutile”, a explicat Olesea Stamate.
Ea a precizat că situația afectează inclusiv diaspora și copiii născuți peste hotare din părinți cetățeni ai Republicii Moldova, care ajung să fie supuși unor proceduri excesive, deși cetățenia lor este garantată prin lege.
Abuz juridic
Președintele Uniunii Juriștilor din Moldova, Maxim Lebedinschi, a declarat că situațiile semnalate nu reflectă o problemă de fond a cetățeniei, ci o aplicare eronată a legii, care riscă să contravină Constituției și convențiilor internaționale.
„Momentul dobândirii cetățeniei este momentul nașterii. Legea și Convenția Europeană privind cetățenia prevăd foarte clar că nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetățenie. În afară de cazul copilului găsit pe teritoriul statului, nu există nicio normă care să impună perfectarea actelor până la 18 ani sub sancțiunea pierderii cetățeniei. Atunci când o persoană este obligată să redobândească un drept din care nu a fost decăzută prin niciun act administrativ, vorbim despre un absurd juridic și un abuz”, a declarat Maxim Lebedinschi.
Potrivit acestuia, certificatul de naștere rămâne dovada cetățeniei, iar impunerea examenelor și a unor seturi suplimentare de documente, în lipsa unei decizii de retragere a cetățeniei, este contrară principiilor constituționale.
Certificatul de naștere nu dovedește cetățenia la maturitate
Reprezentanții Agenției Servicii Publice au respins ideea potrivit căreia certificatul de naștere ar putea constitui dovadă universală a cetățeniei pentru persoanele adulte, invocând riscuri de confuzie și probleme de identificare.
„Certificatul de naștere are ca destinație de bază dovedirea unui eveniment de stare civilă, nu a cetățeniei. Acest document nu conține informații despre cetățenia titularului și este eliberat tuturor persoanelor născute pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv copiilor cetățenilor străini. Dacă am considera certificatul de naștere drept dovadă a cetățeniei pentru toate vârstele, ar apărea confuzii majore între cine este și cine nu este cetățean al Republicii Moldova”, a explicat Alexandru Donici, șeful Direcției cetățenie și evidența persoanelor din cadrul ASP.
Acesta a mai menționat că obligativitatea obținerii actelor de identitate de la 14 ani este esențială pentru accesul la educație, servicii medicale și pentru identificarea juridică a persoanei, iar transformarea acestei obligații într-o opțiune ar crea vulnerabilități administrative.
Președintele Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, care a făcut public cazul tânărului rămas fără acte, a criticat din nou legea.
„Poate trebuie să solicităm și să vedem câte fracțiuni sunt gata să meargă la Curtea Constituțională. Să ne spună ei dacă certificatul de naștere este sau nu dovada cetățeniei. Faptul că m-a născut mama și așa a vrut Dumnezeu îmi dă un drept, nu poate depinde de voința cuiva dacă îmi dă sau nu buletin”, a declarat Vasile Costiuc.
Amintim că presa a mediatizat recent cazul unui tânăr născut în Republica Moldova din părinți moldoveni și care a efectuat serviciul militar obligatoriu, dar a întâmpinat dificultăți la Agenția Servicii Publice în procesul de perfectare a buletinului de identitate, fiind informat că trebuie să urmeze procedura de redobândire a cetățeniei.
Situația a fost calificată drept rezultat al unei interpretări administrative restrictive a noii legi.
Noua Lege a cetățeniei Republicii Moldova, intrată în vigoare pe 24 decembrie 2025, introduce proceduri mai stricte pentru dobândirea cetățeniei de către persoanele care nu au avut anterior acest statut. Potrivit noilor prevederi, solicitanții trebuie să depună dosarele personal, să susțină teste de cunoaștere a limbii române și a Constituției, iar verificările efectuate de instituțiile statului sunt mai ample și mai riguroase.
Modificările au fost operate pe fondul contextului regional de securitate, în special după declanșarea războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a generat o creștere semnificativă a numărului de cereri de obținere a cetățeniei Republicii Moldova din partea cetățenilor străini.
Potrivit datelor Agenției Servicii Publice, în perioada ianuarie 2022 - noiembrie 2025, au fost depuse 37.626 de cereri de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova, dintre care peste 55% au fost înaintate de cetățeni ai Federației Ruse.
Autoritățile au invocat inclusiv cazuri în care au fost prezentate documente dificil de verificat sau au fost invocate legături de rudenie îndepărtate, ceea ce a determinat necesitatea consolidării mecanismelor de control. Potrivit autorilor legii, scopul modificărilor este protejarea securității naționale și alinierea procedurilor la practicile europene, fără a restrânge drepturile cetățenilor moldoveni dobândite prin naștere.
CITIȚI ȘI:
