Modificările la Legea cetățeniei, necesare pentru clarificarea statutului juridic a zeci de mii de persoane, susțin autoritățile
Modificările recente la Legea cetățeniei stârnesc diverse reacții atât în țară, cât și în diasporă. Autoritățile susțin că noile reguli sunt necesare pentru a preveni fraudele și pentru a clarifica statutul juridic a zeci de mii de persoane, în timp ce experții și organizațiile civile avertizează asupra riscurilor pentru persoanele vulnerabile și pentru copiii moldovenilor născuți peste hotare. În același timp, directorul Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susține că aproximativ 27 de mii de persoane care dețin acte de stare civilă moldovenești, dar nu au solicitat niciun document de cetățenie, vor trebui să-și reconfirme intenția de a obține cetățenia R. Moldova.
În diasporă, în special în Italia, unde se află una dintre cele mai mari comunități moldovenești, modificările sunt privite cu îngrijorare. Mulți părinți se tem că procedurile vor deveni mai complicate și că unii copii născuți peste hotare riscă să piardă legătura juridică cu Republica Moldova, a menționat președinta Asociației „Busuioc” din orașul Padova, Lilia Tusa, la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova.
„Acum toți se grăbesc să facă pentru copii buletinele de identitate. Așa asta este și partea pozitivă. Chiar consulul mi-a spus că este o cerere destul de mare, foarte mare”.
Noile reguli pot afecta grav persoanele vulnerabile din țară, avertizează experții în drepturile omului. Mulți dintre cetățenii rămași fără acte încă din perioada sovietică riscă să nu-și poată regulariza statutul din cauza costurilor ridicate ale procedurilor, susține ofițerul de protecție al Centrului de Drept al Avocaților, Mihail Gangan.
„Anterior, era prevăzut că dacă te naști în Republica Moldova, era 1.200 și ceva de lei, dar dacă te-ai născut în afară țării, de exemplu, în diasporă, atunci era 6.000. În prezent, toate procedurile de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova sunt cu taxe de 6.000 de lei, plus 180 de lei taxa de stat”, a menționat Mihail Gangan.
Modificările legislative nu reflectă suficient problemele reale ale oamenilor, precum lipsa accesului la pensii și servicii sociale din cauza documentelor nevalabile sau inexistente, consideră directorul executiv al Centrului de Politici și Reforme, Andrei Lutenco.
„Fiindcă o revizuire după 20 de ani, 26 de ani a legislației, ar trebui să se uite și la problemele demografiei. Cum răspunde legea noastră a cetățeniei la problemele demografiei? Da, putem să ne uităm la problema de emigrare, dar poate trebuie să ne uităm și la problemele de demografie și economice ale țării noastre. Răspunde cumva legea noastră la aceste probleme? În ce fel răspunde? Iar pentru asta este nevoie de timp. Este nevoie de timp, este nevoie de oameni care să citească studiile făcute de organizațiile societății civile, ele să citească rapoartele statistice și să se gândească la o abordare unică și corespunzătoare cu drepturile omului”, a spus Andrei Lutenco.
Autoritățile resping însă aceste critici și susțin că modificările sunt necesare în contextul regional de securitate. Odată cu declanșarea războiului din Ucraina, numărul cererilor de obținere și redobândire a cetățeniei moldovenești aproape s-a dublat, a subliniat directorul Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu. Doar în ultimul an au fost confirmate peste 430 de tentative de falsificare a actelor, iar mii de dosare sunt verificate și se impun controale mai stricte.
„Noi știm câte persoane dețin un act de stare civilă moldovenesc, dar care n-au solicitat niciun act. Numărul acesta, deci cu vârsta de 18 ani împliniți, pentru că sunt mai mulți, sunt 200.000 care au fost până la vârsta de 18 ani, dar asta e masa tuturor copiilor, de exemplu, care sunt până la această vârstă. Dar peste 18 ani, vorbim de o cifră de circa 26-27 de mii de persoane, trebuie să-și declare intenția și dorința să obțină cetățenia”, a declarat Mircea Eșanu.
Noua Lege a cetățeniei, intrată în vigoare pe 24 decembrie 2025, prevede proceduri mai riguroase pentru dobândirea cetățeniei de către persoanele care nu au avut anterior acest statut, inclusiv depunerea personală a dosarelor și testarea cunoștințelor de limbă română și Constituție.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat anterior că unele prevederi ar putea fi ajustate punctual, în special pentru tinerii născuți în diasporă, dar respinge revenirea la procedurile simplificate de până în 2022, despre care spune că au creat vulnerabilități majore de securitate.
CITIȚI ȘI:
