Corespondență Dan Alexe | „Blair Witch Project” și poziția UE față de Comitetul pentru Pace al lui Trump
Care este poziția UE față de Comitetul pentru Pace al lui Donald Trump, acel organism ad-hoc, încă nu foarte bine definit, unde trebuie plătit un miliard de dolari pentru a deveni membru? În cele din urmă, după ezitări și rezerve afișate, chiar și Comisia Europeană va trimite un observator la Washington pentru inaugurare.
Inițiativa controversată a lui Trump de a crea un „Board of Peace” (sau „Consiliul pentru Pace”) – organism internațional destinat în teorie soluționării conflictelor, începând cu războiul din Gaza – a produs reacții mixte în Uniunea Europeană, majoritatea oficialilor de la Bruxelles și capitalele europene privindu-l cu scepticism, precauție sau chiar respingere.
Cipru, Italia și Comisia Europeană vor participa ca „observatori” la comitetul lui Donald Trump, însă cu o reprezentare la nivel redus – miniștri și comisar european, mai precis prin croata Dubravka Šuica, comisar european pentru Mediterana, asta poate pentru că primul conflict analizat ar trebui să fie despre Fâșia Gaza.
România va fi singura țară cu reprezentare la nivelul cel mai înalt, președintele, în afară de Bulgaria și Ungaria, care participă ca membri pe deplin, altfel zis plătesc acea cotizație de un miliard.
Comisia Europeană anunțase inițial că există îndoieli serioase legate de scopul, guvernanța și compatibilitatea „Board of Peace” cu Carta ONU — iar aceste dubii au fost exprimate atât de conducerea Consiliului European, cât și de unele state membre.
Comisia afirmă în continuare că este deschisă la cooperare pentru pace, dar nu acceptă necriticat sau automat un organism care ar putea submina rolul ONU sau ar concentra prea multă putere în mâna unui singur lider.
Ce este „Consiliul pentru Pace”
Trump a lansat această inițiativă la începutul lui 2026, după o rezoluție de mandat ONU pentru o misiune de pace în Gaza, dar cu o chartă care extinde rolul organismului mult dincolo de acel context originar. Din documentele consultate reiese că:
- Organismul ar avea o structură permanentă care s-ar putea ocupa de pace și stabilitate la nivel global.
- Donald Trump ar fi președintele acestui consiliu, cu puteri importante de decizie, iar statelor membre li se oferă mandate de trei ani – cu excepția celor care plătesc 1 miliard $ într-un an pentru a deveni membri permanenți.
- Taxa de un miliard a atras critici și din pricina faptului că pare să transforme accesul într-o chestiune de resurse financiare, nu de angajament pentru pace.
„Blair Witch Project”
Organismul internațional promite ca un prim proiect să conducă eforturile de reconstrucție și stabilizare în Fâșia Gaza sfâșiată de război. Fostul prim-ministru al Marii Britanii, Tony Blair, a fost numit recent membru al consiliului său executiv, alături de mai mulți confidenți ai lui Trump, inclusiv secretarul de stat american Marco Rubio. Trump însuși prezidează consiliul fără limită de mandat, conform statutului.
În același timp, site-ul „Follow the Money” explică în detaliu cum a făcut Tony Blair lobby pe lângă UE pentru a se alătura „Consiliului pentru Pace” al lui Trump.
Lobbyiștii Institutului Tony Blair pentru Schimbare Globală (TBI) au îndemnat în privat Comisia Europeană să se alăture Consiliului pentru Pace (BoP), această inițiativă diplomatică axată nominal pe Gaza.
Eforturile de lobby vin în contextul în care UE și statele sale membre, în ciuda faptului că sunt cei mai mari finanțatori ai Autorității Palestiniene, s-au străduit să joace un rol diplomatic major de la izbucnirea războiului israelian din Gaza în 2023.
Reacțiile și coordonarea statelor membre
Răspunsurile guvernelor europene sunt diverse, dar peste tot predomină prudența:
Ungaria și Bulgaria au semnat „Carta” lui Trump și participă la lansare - au acceptat condițiile și au plătit contribuția sau s-au arătat deschise la statutul permanent.
Alte state, printre care Belgia, Spania și altele din UE, au respins oferta sau au exprimat dubii serioase, subliniind că proiectul pare să contravină tradiției multilaterale a UE și să ignore ONU.
Critici majore din UE
Criticii din Uniunea Europeană subliniază mai multe aspecte problematice:
Acel „Board of Peace” al lui Trump nu include toate părțile afectate (de ex., palestinienii) și nu respectă pe deplin mandatul și rolul ONU în gestionarea păcii.
Structura și finanțarea bazată pe plata de un miliard de dolari pentru statut permanent ridică întrebări etice și despre influența pe care doar statele bogate o pot avea.
Există temeri că un astfel de organism ar putea rivaliza cu - sau chiar submina - mecanismele tradiționale de cooperare internațională.
Poziția oficială a Comisiei Europene
Comisia Europeană va participa la Consiliul de Pace, tot cu statut de observator, ca și România, în persoana președintelui Nicușor Dan.
Comisia anunțase inițial că există îndoieli serioase legate de scopul, guvernanța și compatibilitatea „Board of Peace” cu Carta ONU - iar aceste dubii au fost exprimate atât de conducerea Consiliului European, cât și de state membre după summit-uri.
Comisia pare deschisă la cooperare pentru pace, dar nu acceptă necriticat sau automat un organism care ar putea submina rolul ONU sau ar concentra prea multă putere în mâna unui singur lider.
Pe scurt: Bruxelles nu este nerăbdător
În ansamblu, poziția oficială a Comisiei și a majorității țărilor membre este una de scepticism și precauție, punând în balanță beneficiile potențiale pentru pace cu riscurile de fragmentare a arhitecturii multilaterale existente și posibila subminare a ONU.
Dacă totul ar trebui pus într-o frază sceptică: europenii par interesați de pace, nu de cluburi exclusiviste unde prețul de intrare e mai mare decât bugetul pentru ajutor umanitar. (Cam piperat pentru gustul Bruxellesului.)
