Al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, blocat de Ungaria în ajunul împlinirii a patru ani de la declanșarea războiului împotriva Ucrainei
Adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene (UE) împotriva Federației Ruse a fost blocată luni, 23 februarie, la Consiliul Afaceri Externe de la Bruxelles, cu o zi înainte de marcarea a patru ani de la declanșarea agresiunii militare la scară largă. Ungaria și-a condiționat explicit votul de reluarea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Drujba”, o cerință pe care Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, a calificat-o drept lipsită de legătură cu conținutul pachetului.
„Nu cred ca va exista un progres în aceasta privință astăzi”, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene, la intrarea în sala de ședințe, adăugând că va continua să insiste pentru adoptarea pachetului și se caută modalități alternative de avansare.
Ungaria invocă aprovizionarea cu energie ca motiv al blocajului
Peter Szijjarto, ministrul Afacerilor Externe și Comerțului al Ungariei, a declarat că Budapesta refuză să susțină noul pachet de sancțiuni, deoarece Ucraina a decis să nu reia livrările de petrol rusesc prin conducta „Drujba”, precizând că aceasta întrerupere reprezintă, în viziunea sa, un atac la suveranitatea energetică a Ungariei.
Szijjarto a precizat că nu există obstacole fizice sau tehnice care să explice întreruperea, fiind o decizie politică a Kievului.
„Ori de câte ori ucrainenii decid să reia livrările de petrol, putem regândi situația. Mingea este în terenul lor, nu în al nostru”, a afirmat Szijjarto, anunțând, totodată, că Ungaria va bloca și împrumutul european de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, condiționând ambele decizii de același factor.
Ministrul ungar a calificat politica de sancțiuni drept o „absurditate totală” și a susținut că aceasta dăunează mai mult economiei europene decât celei ruse, menționând că achizițiile ungare de petrol rusesc reprezintă 0.2% din PIB-ul Rusiei.
Kallas: Presiunea trebuie să fie asupra Rusiei, nu a Ucrainei
Kaja Kallas a subliniat că blocajul actual nu înseamnă abandonarea sancțiunilor, precizând ca UE va continua să insiste pentru adoptarea celui de-al 20-lea pachet. Înaltul Reprezentant a remarcat că discuțiile despre un eventual acord de pace trebuie să includă concesii din partea Rusiei, nu doar a Ucrainei, avertizând că lipsa de presiune asupra Moscovei nu aduce pace pe termen lung.
„Dacă ceri mult, primești puțin. Dacă ceri puțin, nu primești nimic. Iar dacă nu ceri nimic, vei plăti suplimentar”, a declarat Kallas, referindu-se la logica negocierilor cu Moscova, adăugând că nu împărtășește optimismul unor oficiali americani privind posibilitatea unor rezultate rapide în săptămânile sau lunile următoare.
Kallas a menționat că trupele ruse sunt prezente în teritorii ocupate din mai multe state, inclusiv din Georgia și R. Moldova, și că o pace durabilă ar presupune retragerea din toate aceste teritorii.
România susține sancțiunile și subliniază dimensiunea dezinformării
Oana-Silvia Țoiu, ministra Afacerilor Externe a României, a reafirmat sprijinul Bucureștiului pentru adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni, afirmând că strategia de intensificare a presiunii asupra Rusiei este corectă. Ministra de la București a adăugat că discuțiile din cadrul Consiliului vor aborda și interferențele maligne, precum și campaniile de dezinformare, subliniind că România este pregătită să își împărtășească propria experiență în acest sens.
„Nu avem nevoie doar de un scut al democrației, avem nevoie de imunitate europeană împotriva acestor interferențe”, a declarat Țoiu, menționând importanța presei libere, a resurselor pentru jurnaliști independenți și a rezilienței societale.
Țoiu a precizat că România investește în conexiuni energetice cu Ucraina și că a furnizat energie atât Ucrainei, cât și R. Moldova în momente critice.
Referitor la regiunea transnistreană, Oana-Silvia Țoiu a subliniat că România susține retragerea trupelor ruse din regiune „de ani de zile” și că această poziție trebuie să devina și o poziție europeană, menționând că o treime dintre cetățenii din stânga Nistrului au optat, la referendumul privind integrarea europeană, pentru un viitor european.
Menționăm că aceasta este a 20-a oară când UE încearcă să adopte un pachet de sancțiuni colective împotriva Rusiei. Unanimitatea cerută în Consiliu pentru decizii de politica externa oferă fiecărui stat membru putere de veto.
În cazul pachetelor anterioare, blocajele au fost depășite prin negocieri. Kallas a indicat că se caută modalități alternative de a avansa, fără a detalia natura acestor opțiuni.
CITIȚI ȘI:
