MAN cere referendum pentru a decide soarta reformei APL, care ar putea duce la închiderea a 600 de primării. Guvernul: „Acuzații false”
Partidul Mișcarea Alternativă Națională (MAN), condus de primarul Chișinăului, Ion Ceban, se declară categoric împotriva reformei administrației publice locale (APL) promovate de Guvern și aflate în proces de consultare publică, acuzând că aceasta ar duce la „lichidarea” a aproximativ 600 de primării și la „slăbirea democrației locale”. De cealaltă parte, Guvernul susține că procesul de amalgamare este unul voluntar, însoțit de stimulente financiare și are drept scop consolidarea comunităților și întărirea capacității administrative a primăriilor.
Primarul Ion Ceban afirmă că partidul său este împotriva „închiderii și lichidării a 600 de primării din țară în mod arbitrar” și că reforma ar fi inițiată „cu scopul distrugerii democrației locale și a localităților din țara noastră”.
„Mâine, satul tău poate rămâne fără primărie, iar tu vei fi nevoit să mergi la 20 - 30 de kilometri pentru a-ți rezolva o problemă. Guvernarea nu dispune de niciun document astăzi care ar sta la bază și ar veni cu propuneri clare cum va arăta așa-numita reformă a administrației publice locale și de ce este nevoie de lichidarea a 600 de primării”, a declarat edilul într-o conferință de presă susținută pe 24 februarie.
Potrivit lui Ceban, procesul ar fi însoțit de „presiuni” asupra primarilor.
„Tot ce este clar, până la etapa actuală, sunt așa-numitele discuții și șantajarea primarilor care sunt impuși să se amalgameze voluntar. În caz contrar, nu vor beneficia de finanțe, iar dacă nu vor face acest lucru benevol, vor fi obligați, contrar voinței primarilor și cetățenilor care locuiesc în localitățile noastre, să fie amalgamate sau unite”, a afirmat Ceban.
Liderul MAN a propus organizarea unui referendum național privind reforma administrației publice locale, menționând că pentru inițiere sunt necesare 33 de semnături ale deputaților.
Deputatul fracțiunii parlamentare a Blocului „Alternativa”, Gaik Vartanean, a declarat, la rândul său, că nu este împotriva reformei, dar contestă modul în care aceasta este pregătită și lipsa unui proiect public. El a acuzat că nu a fost prezentat, până în prezent, niciun document privind conținutul reformei.
„Guvernul nu are o bază documentară, nu am văzut proiectul. Se poartă așa-numite discuții, dar ele nu clarifică esența reformei. Este imposibil să faci o reformă fără să înțelegi și să explici oamenilor despre ce este vorba”, a declarat deputatul.
Guvernul: „Dezinformările nu ajută la o reformă mai bună”
Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a respins acuzațiile și a calificat declarațiile ca fiind nefondate.
„Regret că primarul Ceban are un discurs decorativ despre dialog și colaborare, însă face acuzații false despre reforma administrației publice locale. Astfel de dezinformări nu ne ajută să facem o reformă mai bună, ci doar sperie oamenii și divizează societatea”, a declarat șeful Cancelariei de Stat, Alexei Buzu.
Potrivit acestuia, reforma este necesară pentru a întări capacitatea administrativă a primăriilor și pentru a reduce discrepanțele dintre regiuni.
„Fiecare decizie de amalgamare este un proces voluntar pentru care optează acele comunități. Guvernul va continua să încurajeze amalgamarea, să ofere stimulente financiare și să simplifice procedurile. Pentru că suntem convinși că o comunitate puternică este cea care decide pentru sine și are resurse să se dezvolte”, a precizat oficialul.
Buzu a reiterat că reforma „nu înseamnă o simplă redesenare a hărții”, ci presupune „analize de impact, implementare riguroasă și identificare de garanții financiare”.
În prezent, reforma administrației publice locale se află în faza de consultări publice, iar în paralel se desfășoară procesul de amalgamare voluntară, cu peste 300 de primării implicate în diferite etape, urmând ca un concept detaliat să fie prezentat în martie 2026, iar pachetul legislativ - în sesiunea de toamnă, înainte de alegerile locale din 2027.
Până acum, doar două clustere au finalizat procedurile juridice de amalgamare. În proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026 sunt prevăzute peste 173 de milioane de lei pentru acest proces, dublu față de anul precedent.
Menționăm că Republica Moldova rămâne una dintre cele mai fragmentate administrativ țări din Europa, cu aproape 900 de primării, 32 de raioane și o unitate teritorială autonomă.
CITIȚI ȘI:
