ÎN CONTEXT | Războiul a schimbat securitatea regională: Republica Moldova, salvată de reziliența Ucrainei
Bilanțul celor patru ani de război indică un eșec al obiectivelor maximale ale Kremlinului. Reziliența Ucrainei a salvat Republica Moldova de o tentativă de revizuire a securității regionale, constată expertul Comunității WatchDog, Ștefan Bejan. Totodată, politologul Marin Gherman susține că singura cale de a opri „mașinăria de război” este cea economică și avertizează asupra pericolului unei „păci mimate”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
În timp ce Ucraina a demonstrat o reziliență incredibilă în fața atacurilor asupra infrastructurii, conflictul a evoluat într-o ecuație matematică a resurselor. Rusia mizează strategic pe faptul că unitatea și depozitele de armament ale Occidentului se vor epuiza înaintea capacității sale de a mobiliza resurse interne, forțând astfel o capitulare prin asfixiere logistică.
În ciuda bombardamentelor necontenite asupra infrastructurii critice civile și militare, Ucraina a rezistat, „dar trebuie să ne punem întrebarea, cât va mai fi capabil Occidentul să o sprijine. Războiul s-a transformat în această competiție de resurse. Rusia consideră că resursele Ucrainei se vor finaliza mai repede, mizează pe acest lucru”, susține politologul Marin Gherman.
Potrivit lui, „negocierile de pace sunt un spectacol”, iar prin „demersuri diplomatice nu se caută pacea, ci influențarea noii administrații americane”.
„Negocierile despre pace, de fapt, sunt mimarea unor discuții despre pace. Se discută despre orice, nu și despre mecanismele de atingere a acestei păci, despre mecanismele de oprire a focului. (...) Este una dintre tacticile clasice ale Kremlinului: de fiecare dată când se ajunge la o discuție forțată privind soluțiile reale sau încetarea focului, este bombardat un mare oraș ucrainean. Strategia Rusiei deocamdată funcționează: discuție despre pace pe fundalul continuării războiului și uciderii civililor”, constată Gherman.
Politologul sugerează că victoria pe câmpul de luptă ar putea fi insuficientă fără o prăbușire internă a sistemului de la Moscova pentru „mașinăria de război”. Singura modalitate reală de a dezarma Federația Rusă este izolarea sa economică: fără exportul de petrol, arhitectura politică s-ar prăbuși.
„Înfrângerea lui Putin doar strategic poate să se întâmple prin demontarea sistemului politic și economic. Falimentarea Rusiei din perspectivă administrativă, politică și economică. Lăsarea Rusiei fără posibilitate de export a petrolului. Adică dacă Rusia va fi lăsată fără bani, mașinăria de război nu va fi”, anticipează Gherman.
Expertul mai observă că Putin a creat o economie dependentă de starea de beligeranță, fără de care utilitatea liderului rus în configurația internă a puterii devine o dilemă.
„Acest război pe care Putin l-a creat, elita militară aparte și o economie dependentă de război. Deci, Putin s-a învățat să gestioneze războiul și o face tot mai rău, dar cred că și mai greu va fi să gestioneze o pace. Ce va face și ce valoare și valență va avea Putin într-o configurație de pace internă și externă e o altă dilemă a anului 2026”, a conchis Marin Gherman.
Aflat în studioul Moldova 1, expertul WatchDog, Ștefan Bejan a amintit că invazia rusă nu a fost o tentativă de a răsturna ordinea de securitate europeană stabilită după Războiul Rece. Planul inițial al Moscovei — instalarea unui regim marionetă la Kiev și împingerea granițelor NATO la nivelul anului 1997, s-a prăbușit în fața rezistenței ucrainene, transformând ambițiile imperialiste ale lui Putin într-un război de uzură cu costuri umane fără precedent. În acest context, Republica Moldova a fost o țintă directă a planurilor de expansiune rusă, iar securitatea de astăzi se datorează sacrificiului soldaților ucraineni.
„Dacă vorbim de cealaltă parte, atunci războiul a adus cu sine vreo 2 milioane de victime. Înțeleg că cei mai mulți dintre aceștia par să fie, totuși, soldați ai Federației Ruse. Și au fost foarte aproape, de exemplu, să transforme Republica Moldova într-un nou Belarus, pentru că ne aducem aminte ce emoții aveam în 2024, chiar și 2025. De aceea, lecțiile pe care le avem de învățat în urma celor patru ani este că noi suntem astăzi în acest studiou datorită poporului ucrainean care stă și rezistă acolo”, a remarcat Ștefan Bejan.
Din perspectivă geopolitică, expertul menționează modul în care Rusia a utilizat criza energetică drept o formă de agresiune hibridă împotriva întregului continent. Reziliența Europei în fața acestui șantaj a prevenit instaurarea unor guverne marionetă care ar fi putut trăda cauza ucraineană.
„Războiul aduce după sine și consecințe nefaste pentru întreaga Europă și noi am văzut acea criză energetică provocată de Rusia în 2022-2023 cu scopul, bineînțeles, de a diviza societatea europeană, de a obosi societatea europeană și, într-un final, de a instaura guverne marionetă sau cel puțin anti-europene în marile capitale, chiar și în Franța, chiar în România, în Ungaria vedem care în continuare joacă de partea Rusiei”, a amintit Ștefan Bejan.
CITIȚI ȘI:
