Corespondență Dan Alexe | Belgia: Noi reguli foarte stricte pentru obținerea cetățeniei
Începând de săptămâna aceasta, Belgia a introdus reguli noi, mult mai stricte decât până acum, pentru naturalizare, implementând o serie de măsuri în domeniul imigrației care afectează procesul de obținere a cetățeniei sau de reîntregire a familiei. Propuse deja în vara anului 2025, aceste noi reguli impun criterii mai stricte și costuri crescute pentru solicitanții care doresc să obțină cetățenia belgiană.
Noile reguli ale obținerii cetățeniei belgiene, introduse de guvernul de coaliție condus de partidul naționalist flamand Nieuw-Vlaamse Alliantie (N-VA), al premierului Bart De Wever, nu au nimic de-a face cu delăsarea administrativă a Belgiei pe care eu am cunoscut-o în acea perioadă de optimism politic de după căderea Zidului Berlinului și prăbușirea URSS-ului.
Într-atât de mare era atunci nonșalanța administrativă, încât am trăit 12 ani fără să simt nevoia de a cere cetățenia belgiană. Călătoream prin alte țări cu un pașaport de refugiat politic, după modelul unic furnizat de ONU, și aveam o carte de reședință pe care o reînnoiam anual la primăria cartierului, unde primeam pe loc următorul buletin anual. Când, în cele din urmă, am cerut cetățenia și am depus formularele, în anul 2000, mi-am primit cartea de identitate belgiană prin poștă, fără ca cineva să mă convoace pentru a vedea ce-i cu mine. E drept, ca refugiat politic, deceniul deja trăit în Belgia mă scutea de orice audiere formală, însă ajunsesem să mă mir când citeam că, prin alte țări ale UE, candidații trebuie să treacă examene grele de limbă, istorie și cultură.
De acum înainte, însă, solicitanții de naturalizare vor trebui să plătească o taxă administrativă de 1.000 sau 1.100 de euro, taxă care era înainte de 150 de euro. Legislația revizuită impune condiții mai stricte și pentru reîntregirea familiei. Sponsorii trebuie să dovedească un venit stabil cel puțin echivalent cu 120% din salariul minim belgian și să furnizeze dovada unei locuințe adecvate înainte de a putea fi acordate vizele. În plus, soții/soțiile și partenerii/partenerele trebuie să treacă un test de integrare civică în curs de un an de la sosire, altfel riscă să li se retragă permisul de ședere. Partenerii trebuie să aibă cel puțin 21 de ani (față de 18 până acum). Copiii cu vârsta peste 15 ani trebuie să se înscrie la o școală belgiană în termen de 60 de zile de la sosire.
Apar însă și critici din partea ONG-urilor care susțin că această creștere a taxei de la 150 la 1.000 de euro, un spor de 560%, și care va fi ajustat anual în funcție de inflație, ar putea împiedica accesul la cetățenie pentru persoanele cu venituri modeste. Ministerul de Interne justifică însă această creștere prin necesitatea de a acoperi costurile reale de procesare a cererilor, afirmând că aceasta va încuraja solicitanții să își pregătească mai bine dosarele, optimizând, în același timp, procesul administrativ.
Companiile multinaționale și internaționale trebuie acum să ia în considerare aceste costuri crescute și noile cerințe în planificarea bugetară pentru transferul sau relocarea personalului în Belgia. Experții în imigrație subliniază faptul că intensificarea verificărilor documentelor poate prelungi timpul de procesare dincolo de limita legală de un an, impunând astfel costuri suplimentare și provocări de conformitate.
Desigur, alternativ, o rezidență legală de 10 ani permite obținerea cetățeniei sau, în mod excepțional, o pot primi cei cu „merite extraordinare” (în sport, știință, cultură).
Luni, 23 februarie, la primăriile anumitor cartiere din Bruxelles, precum Saint-Gilles și Schaerbeek, puteau fi văzute cozi lungi, deoarece potențialii belgieni în devenire se grăbeau să depună cererile înainte de introducerea noilor costuri și reguli stricte.
