Reforma administrației publice locale ridică semne de întrebare asupra organizării alegerilor din 2027
Procesul de amalgamare a localităților complică organizarea alegerilor locale, ridicând întrebări privind modul în care vor fi păstrate funcțiile actuale ale primarilor și consilierilor și cum va fi asigurată reprezentarea echitabilă a comunităților mici în noile consilii locale. Autoritățile susțin că analizează calendarul electoral și impactul reformei asupra alegerilor locale noi, care sunt programate în 2027, pentru a se asigura că procesul respectă atât Codul Electoral, cât și standardele constituționale.
„Acum suntem în perioada electorală pentru alegeri locale noi în 10 localități. Avem alegerea primarilor și un referendum local de revocare a unui primar, dar următoarele alegeri generale vor fi abia în 2027, toamna”, a precizat Angelica Caraman, Președinta Comisiei Electorale Centrale.
Caraman a explicat că procesul de amalgamare va începe în această toamnă și va include consultări și etape tehnice complexe.
„Suntem în comunicare cu colegii de la Ministerul Justiției și Cancelaria de Stat, iar discuțiile privind amalgamarea sunt deja în proces. Întrebarea este dacă are rost să organizăm alegeri locale noi înainte de implementarea acestei reforme. Este un subiect deschis”.
Potrivit Codului electoral cu un an înainte de alegeri generale nu se fac alegeri locale noi. Caraman a explicat că alegerile au loc primăvara și toamna, iar dacă Comisia le stabilește pentru luna noiembrie, acestea nu se vor organiza, respectând legislația.
Pe de altă parte, deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate, Vasile Grădinaru, susține că procesul de amalgamare nu va fi finalizat mai devreme de septembrie 2026 și că „toți primarii și consilierii locali își vor păstra funcțiile până la următoarele alegeri generale, pentru a respecta Constituția și Codul Electoral”.
Din perspectiva comunităților mici, preocuparea principală este reprezentarea lor în consiliile locale după fuziune. Corina Panainte, vicedirectoarea Asociației ADEPT, a afirmat că „trebuie să ne asigurăm că vocea satelor mici care se unesc este auzită și că acestea vor avea acces la buget și la procesul decizional. Trebuie să găsim o formulă potrivită pentru populația noastră, astfel încât cu un an înainte de alegerile locale să fie clar modul de alegere a noilor consilii și numărul de consilieri”.
Aceeași opinie a fost expusă și de expertul Promo-LEX, Nicolae Panfil. Acesta declară că marea temere a cetățenilor din localitățile mai mici e că nu vor fi suficient reprezentați.
„Este important să discutăm această reformă și din perspectiva standardelor internaționale, inclusiv a organelor electorale, care nu pot fi modificate cu mai puțin de un an înainte de alegeri”, a subliniat expertul.
Totodată, președinta CEC a atras atenția și asupra unei probleme tehnice legate de organizarea birourilor electorale, precizând că, potrivit prevederilor actuale, acestea ar trebui să aibă 12 membri, ceea ce intră în contradicție cu Codul Electoral, care prevede un număr impar de membri, maximum 11, și a subliniat necesitatea identificării unor soluții legale și practice pentru a asigura reprezentarea tuturor partidelor în aceste structuri.
Cu o populație sub 2.5 milioane de locuitori, Republica Moldova rămâne una dintre cele mai fragmentate țări din Europa, având aproape 900 de primării, 32 de raioane și o unitate teritorială autonomă. Există numeroase primării cu doar trei sau patru specialiști și cu o populație în continuă scădere. Astfel, unirea resurselor ar permite consolidarea capacității administrative și furnizarea unor servicii publice mai eficiente.
Reforma administrației publice locale se află, în prezent, în faza consultărilor publice, desfășurându-se în paralel cu procesul de amalgamare voluntară. Un concept detaliat urmează să fie prezentat în următoarele luni, iar pachetul legislativ va fi propus în sesiunea de toamnă, înaintea alegerilor locale din 2027. De menționat că legislația nu impune obligativitatea unui referendum în cazul amalgamării voluntare, ci doar consultarea cetățenilor.
Guvernul anunță că aproximativ 400 de primării s-au implicat deja în acest proces. Reforma va avansa prin decizii adoptate la nivel local, iar în această vară ar putea fi prezentată o configurație clară a numărului de primării și raioane care vor rămâne după implementarea noii structuri.
Congresul Autorităților Locale din Moldova a avertizat că unii primari ar fi supuși presiunilor pentru a accepta demararea amalgamării. Reprezentanții organizației solicită ca reforma să nu fie grăbită, ci realizată etapizat, astfel încât interesul cetățenilor să primeze.
