Ziua Memoriei și Recunoștinței | 34 de ani de la începutul conflictului armat de pe Nistru
Pe 2 martie 2026, se împlinesc 34 de ani de la declanșarea în 1992 a acțiunilor de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și independenței Republicii Moldova. Aproximativ 30 de mii de militari, polițiști și voluntari au luat parte la conflictul armat, peste 300 de persoane și-au pierdut viața în timpul luptelor, iar alte zeci sunt date dispărute până astăzi. Pe parcursul acestor ani au avut loc negocieri în diverse formate, dar conflictul transnistrean nu a fost soluționat.
Programul oficial al manifestărilor consacrate Zilei Memoriei și Recunoștinței
Activitățile de comemorare a eroilor căzuți în Războiul de pe Nistru din anul 1992 vor începe pe 2 martie, la ora 10:00, prin depunerea de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. La eveniment vor participa președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, veterani și reprezentanți ai instituțiilor statului.
La ora 10:20, cei trei lideri se vor alătura veteranilor războiului de pe Nistru la Marșul Memoriei. Coloana se va forma în Piața Marii Adunări Naționale și se va deplasa spre monumentul „Maica Îndurerată”.
La „Maica Îndurerată”, începând cu ora 11:10, manifestările vor continua cu un miting de doliu, iar la 11:30 va fi ținut minutul național de reculegere, continuând cu depunerea de flori la monument.
După proclamarea independenței Republicii Moldova la 27 august 1991, relațiile între Chișinău și Tiraspol s-au deteriorat considerabil. Separatiștii transnistreni își constituie o importantă forță militară, formată din garda republicană, miliție, detașamente teritoriale de salvare, regimente muncitorești și cazaci. Aceste trupe care, potrivit unor date, numărau peste 20.000 de oameni, au fost înarmate, echipate și pregătite de Armata a 14-a a Federației Ruse, dislocată în regiune. Republica Moldova, în acel moment, nu avea încă armată proprie.
Primele lupte între forțele controlate de autoritățile de la Chișinău și trupele separatiste s-au produs la 13 decembrie 1991, când a avut loc un atac al gardiștilor transnistreni lângă podul de la Dubăsari. Ulterior, pe data de 2 martie 1992, după ce la New York, la sediul Organizației Națiunilor Unite a fost arborat drapelul Republicii Moldova, devenind membră a Organizației, au avut loc noi altercații între separatiști și reprezentanții forțelor de ordine de la Chișinău. Luptele au continuat până pe 24 martie 1992, când a fost semnat un acord de încetare a focului și a avut loc un schimb de prizonieri.
Războiul s-a încheiat oficial pe 21 iulie 1992, când președinții Rusiei, Boris Elțîn, și al Republicii Moldova, Mircea Snegur, au semnat la Moscova Acordul de încetare a focului, în prezența liderului separatiștilor, Igor Smirnov.
În anul 2005 a fost lansat formatul de negocieri 5+2, pentru reglementarea diferendului transnistrean, cu Rusia, Ucraina și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa „mediatori”, iar Uniunea Europeană și Statele Unite în calitate de „observatori”. Chișinăul și Tiraspolul aveau statutul de „parte în conflict” în aceste negocieri.
În iulie 2002, OSCE, împreună cu mediatori ruși și ucraineni au semnat un document care conținea premise pentru reunificarea Moldovei într-o federație. Așa-numitul Plan Kozak, prevedea, printre altele, staționarea trupelor rusești pe teritoriul regiunii transnistrene pentru încă 20 de ani, fapt ce a determinat autoritățile de la Chișinău să respingă acest plan, inclusiv în urma protestelor stradale.
La 22 iunie 2018, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a aprobat proiectul de rezoluție propus de Republica Moldova privind „Retragerea completă și necondiționată a forțelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova”. Totuși, în pofida obligațiilor asumate de Rusia la Summit-urile OSCE din 1999 și 2001, trupele rusești staționează în continuare pe teritoriul moldovenesc. În prezent, din cauza războiului declanșat de Federația Rusă în Ucraina, acest format de negocieri nu mai este viabil, deoarece reprezentantul Kievului refuză să se așeze la masa de discuții cu cel al Moscovei. Astfel, reprezentanții politici de la Chișinău și Tiraspol s-au întrunit în formatul 1+1.
Precizăm că, după o pauză de peste un an, Chișinăul și Tiraspolul s-au așezat la masa negocierilor în formatul 1+1, joi 26 februarie. Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri s-a întâlnit cu trimisul regimului separatist Ignatiev la sediul OSCE de la Tiraspol. Pe agenda discuțiilor a fost libera circulație, accesul jurnaliștilor și al apărătorilor drepturilor omului pe malul stâng, precum și necesitatea eliminării posturilor care limitează deplasarea. Potrivit vicepremierului Chiveri, drepturile omului au generat discuția cea mai aprigă. Următoarea reuniune va fi înainte de Paști la Râbnița.
CITIȚI ȘI:
