ÎN CONTEXT | Expert: Integrarea logistică a Portului Internațional Giurgiulești va optimiza tranzitul de mărfuri
Ajuns sub managementul profesionist al Portului Constanța, Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG) va aduce avantaje strategice Republicii Moldova. Expertul de la Centrul „Europuls”, Corneliu Coteț, a explicat că tranzacția coordonată de BERD nu reprezintă o „înstrăinare” a patrimoniului național, ci o oportunitate pentru crearea unui coridor maritim direct. Această colaborare facilitează exporturile și importurile Republicii Moldova, asigurând integrarea țării în fluxurile logistice internaționale.
„Acest port nu a fost niciodată al statului. El a fost o proprietate privată de la bun început, cu exactitate în 2004, niște terenuri au fost concesionate tot de guvernările de atunci unor operatori privați care, pe fondurile proprii, au investit și au construit acest port. Diferența ar fi că terenurile pe care s-a construit acest port au fost concesionate pe 99 de ani. Deci, cumva concluzia este că nu a fost niciodată în proprietatea Republicii Moldova portul și nici această tranzacție nu a fost făcută de statul nostru. A fost făcută de BERD, care a preluat portul în 2021, către Portul Constanța din România”, a declarat Corneliu Coteț, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Sinergia cu Portul Constanța și eficientizarea lanțurilor logistice
Dincolo de aspectele logistice, expertul subliniază un avantaj economic imediat pentru bugetul de stat prin actualizarea taxelor de utilizare a terenului la prețul real al pieței.
„Arenda care se plătește anual, care era una simbolică de 1.000 de dolari pe an, a fost majorată la un minim de 500.000 pe an. Din spusele ministrului economiei, practic noua arendă va fi la nivelul pieței, ceea ce este o sumă de minimum 25 de ori mai mare decât cea de 1.000 de dolari stabilită în 2004”, a explicat expertul de la Europuls.
Preluarea gestiunii de către operatorul român este văzută ca o soluție strategică pentru eliminarea blocajelor terestre și pentru crearea unui coridor maritim direct, facilitând importurile și exporturile Republicii Moldova.
„Se așteaptă investiții majore din partea partenerilor din Portul Constanța. Ei deja au o mare experiență în acest domeniu și să nu uităm că și o parte din importurile internaționale, cel puțin care se fac în Republica Moldova – de exemplu o parte de autovehicule din partea asiatică – se fac prin Portul Constanța. În acest context putem discuta de o eficientizare a lanțurilor logistice, putem avea trafic direct cu Portul Constanța. Nu mai trebuie să facem asta pe cale terestră. Acest proces logistic va putea fi asigurat de Portul Constanța, pentru că la nivel strategic ar avea ambele obiective în subordine. Și atunci este cumva mai ușor și mai fezabil acest lucru”, a detaliat Corneliu Coteț.
În replică la acuzațiile de abandon al interesului național, expertul susține că securitatea statului este mai degrabă consolidată de un port funcțional și profitabil, integrat în sistemul european de concurență, decât de unul administrat defectuos de stat.
„Personal nu văd nicio problemă de securitate națională. Vorbim despre un obiectiv care a fost totuși privat, chiar dacă a fost inclus cumva în obiectivele strategice ale statului. Până la urmă, „privatizarea” este un concept foarte uzual în Uniunea Europeană și în lumea capitalistă civilizată, pentru că în mare parte afacerile private sunt mult mai eficiente decât cele în subordinea statului. Și atât timp cât există investiții, atât timp cât acest port va crește la nivel de volume, va crește la nivel economic, nu văd care este problema suveranității. Dimpotrivă, cumva Moldova câștigă pe toate părțile”, a afirmat analistul.
Predictibilitatea legislativă- garanții pentru investitori
Pentru ca investițiile masive să se materializeze, statul trebuie să ofere stabilitate juridică, asigurând partenerii externi că regulile jocului nu se vor schimba în mod arbitrar pe parcursul deceniilor următoare.
„Sunt niște strategii, până la urmă, pentru a oferi investitorilor o perspectivă de termen lung. Atunci când există modificări foarte dese, investitorii mari se uită cu scepticism la anumite puncte de investiții. Aici, cumva statul nostru încearcă să ofere această platformă stabilă, că pe următoarele decenii nu vor fi mari schimbări și faptul economic va rămâne același. Deci investitorii își vor permite și vor putea prognoza investițiile pe termen lung”, a subliniat expertul Europuls.
Reconstrucția căii ferate și integrarea UE
Viitorul portului este strâns legat de infrastructura feroviară și de adaptarea la normele europene, proces care va transforma Giurgiuleștiul într-un punct-cheie pentru exporturile agricole ale țării.
„În acest moment calea ferată Cahul-Giurgiulești este în reconstrucție, din câte știu nu mai durează foarte mult până când ea va fi dată în exploatare. Asta este un nou coridor pe care Moldova îl poate utiliza pentru a transfera la nivel intermodal marfă de pe feroviar direct în port sau a consolida marfa la nivel național în domeniul feroviar și atunci direct în port. Dar aici este nevoie și de o strategie națională care să se uite la toți factorii economici din țara noastră. Momentan, probabil va rămâne o zonă economică liberă, dar în procesul aderării probabil vom vedea modificări și aici, în funcție de directivele europene și în funcție de negocierile cu Comisia Europeană și partenerii noștri din Uniunea Europeană”, a conchis Corneliu Coteț.
Terenurile Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG) au fost declarate de utilitate publică, iar la expirarea dreptului de superficie, toate construcțiile realizate de investitori și rezidenți vor fi transferate în proprietatea Republicii Moldova. Aceste prevederi se regăsesc într-un proiect de lege aprobat de Parlament în primă lectură la 6 martie 2026. Modificările ajustează legea din 2005 și reglementează relațiile cu noul investitor, urmând să fie votate în lectură finală.
Compania „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța, deținută de statul român, a achiziționat în decembrie 2025 pachetul majoritar al operatorului PILG, compania Danube Logistics, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
Republica Moldova a făcut uz de o hotărâre de Guvern care a permis renegocierea termenului de arendă, cu drept de superficie, până în 2075, în loc de 2104, cum era prevăzut în acordul investițional inițial, semnat în 2024. Modificările propuse ajustează metodologia de aplicare a plăților de arendă, care vor crește odată cu extinderea suprafeței aflate sub drept de superficie.
Potrivit legii, PILG se poate întinde pe o suprafață de până la 120 de hectare. Pentru cele 55 de hectare aflate în prezent în locațiune, statul ar putea încasa o taxă anuală de cel puțin 25.000 de euro, înlocuind taxa fixă actuală de doar 1.000 de euro pe an. Conform autorităților, această sumă minimă ar echivala cu aproximativ 500.000 de lei anual.
Activitatea portului va continua și după anul 2030, însă fără actualele scutiri fiscale. Din acel moment, PILG va achita aceleași taxe portuare ca și Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești (PPMG), care aparține statului. Deși PPMG ocupă o suprafață mult mai mică, de doar 0,6 hectare, acesta dispune de un potențial semnificativ de dezvoltare.
În plus, statutul de zonă economică liberă al PILG va fi ajustat în procesul de aderare la Uniunea Europeană, pentru a se conforma Codului Vamal al UE. La sfârșitul anului 2025, în PILG activau 74 de companii rezidente, oferind locuri de muncă pentru aproximativ 800 de angajați.
De menționat că, la sfârșitul anului 2025, în calitate de rezidenți ai PILG erau înregistrate 74 de companii, cu aproximativ 800 de angajați.
CITIȚI ȘI:
