Denunțarea acordurilor cu CSI este singura cale spre UE și nu va genera efecte economice, susțin experții
Decizia autorităților Republicii Moldova de a iniția procedura de denunțare a Acordului de constituire a Comunității Statelor Independente (CSI) reflectă repoziționarea strategică a țării pe direcția integrării europene. Retragerea nu va genera efecte economice, iar relațiile cu statele din spațiul ex-sovietic vor continua în baza acordurilor și tratatelor bilaterale existente, afirmă experții.
CSI și UE - două direcții incompatibile
Statutul de membru al CSI nu este compatibil cu obiectivul strategic al Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeană, a punctat expertul Grigore Guzun, la Radio Moldova.
„Ceea ce se petrece în Ucraina, războiul dus de Federația Rusă, șantajul energetic, precum și faptul că populația noastră înțelege că unica soluție pentru Republica Moldova este aderarea la Uniunea Europeană, demult trebuia să părăsim această organizație. În primul rând, aceste două statute de membre nu sunt compatibile, pentru că sunt două organizații de integrare, deci nu putem merge în două luntri. Noi vom coopera cu aceste state din CSI prin prisma acordurilor bilaterale. Și dacă o să vă uitați la statistică, exportul nostru a crescut în statele CSI, în afară de Rusia și Belarus. Noi continuăm să avem relații comerciale cu toate statele, mai mult, avem și relații politice cu Azerbaidjan și cu Armenia. (...) Suntem interesați în a avea o comunitate internațională și să cooperăm”, a declarat Grigore Guzun, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Expertul susține că intrarea Republicii Moldova în CSI, la începutul anilor ’90, a fost determinată mai degrabă de necesități economice și regionale decât de „considerente politice sau ideologice”. Statele din spațiul postsovietic căutau mecanisme de cooperare după destrămarea Uniunii Sovietice.
„După 50 de ani de ocupație sovietică, unde economia a fost centralizată, era nevoie de un mecanism de cooperare regională, dar la scurt timp s-a dovedit că această organizație este neefectivă”, a declarat Grigore Guzun.
În opinia expertului, Republica Moldova ar fi trebuit să renunțe mai devreme la participarea în organizație, iar retragerea ar putea fi urmată și de alte state din regiune.
„Păcat că am stat până acum în CSI. (...) Cert este că noi suntem al treilea stat care renunțăm la CSI și cred că, în scurt timp, mai multe state vor renunța, inclusiv țările din Caucaz”, a afirmat Grigore Guzun.
Comerțul va continua în baza acordurilor existente
Decizia autorităților „este una strategică”, iar ieșirea din CSI nu va produce efecte economice, deoarece relațiile comerciale dintre state sunt reglementate și prin alte mecanisme juridice: „Unele tratate, mai ales din domeniul comercial, economic și social, rămân aplicabile între statele părți”, a explicat, la aceeași emisiune, și directorul executiv al Centrul Analitic „Economica”, Marin Gospodarenco.
„Retragerea din organele statutare ale CSI are o semnificație politică, juridică, strategică, iar efectele economice directe vor fi limitate. Denunțarea statutului CSI nu creează un vid normativ și nu înseamnă că se opresc automat relațiile economice cu statele părți. (...) Efectul imediat va fi unul de ajustare. Cele mai sensibile sectoare ar fi acelea care încă depind de piețele tradiționale pentru spațiul ex-sovietic, de logistică sau de relații comerciale istorice. Aici putem vorbi de unele segmente din sectorul agroalimentar, unele industrii orientate spre export regional, transportul câtorva mărfuri și unele servicii de mediere”, a declarat Marin Gospodarenco, la „Zi de Zi”.
Potrivit expertului, retragerea din structurile CSI reprezintă, în primul rând, un semnal politic și strategic privind direcția de dezvoltare a țării și nu instituirea imediată a unor bariere vamale pentru produsele moldovenești.
„Nu înseamnă încetarea imediată a tuturor tratatelor, ele rămân aplicabile relațiilor comerciale în baza instrumentelor bilaterale și multilaterale. Asta nu înseamnă că, automat, că după retragere, în toate statele CSI vor majora taxele vamale pentru produsele noastre. Regimul taxelor vamale depinde de acordurile comerciale existente și de voința politică a fiecărui stat. Dacă există tratate care continuă să producă efecte, comerțul va continua în condiții relativ stabile”, a mai conchis Marin Gospodarenco.
Republica Moldova a inițiat procedurile de denunțare a Acordului de constituire a Comunității Statelor Independente, a Protocolului la acest Acord, precum și a Statutului CSI. Proiectele au fost aprobate de Guvern pe 11 martie.
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, valorile și principiile fundamentale ale Comunității nu sunt respectate, în special de către Federația Rusă, stat care a stat la baza constituirii organizației.
În ultimii doi ani, autoritățile de la Chișinău au inițiat un proces amplu de evaluare a acordurilor încheiate în cadrul CSI. Din cele 283 de tratate semnate de Republica Moldova în cadrul Comunității, 71 au fost deja denunțate, iar aproximativ 60 sunt în prezent în proces de examinare.
CITIȚI ȘI:
