Impactul hidrocentralelor asupra Nistrului creează dezechilibre ecologice majore, avertizează experții
Hidrocentralele construite pe fluviul Nistru, deși sunt considerate surse de energie regenerabilă, generează efecte ecologice semnificative asupra uneia dintre cele mai importante surse de apă ale Republicii Moldova. Specialiștii avertizează că barajele modifică debitul, temperatura și capacitatea naturală de autoepurare a râului, afectând irigațiile, biodiversitatea și alimentarea cu apă a populației. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Potrivit Elenei Zubcov, doctor habilitat în științe biologice și șefa Laboratorului de Hidrobiologie și Ecotoxicologie din cadrul Institutului de Zoologie al Academiei de Științe a Moldovei, barajele construite pe Nistru au modificat profund procesele naturale ale râului.
„În primul rând, Nistru e barajat de trei ori, adică trei baraje avem. Suspenziile cele muntoase, ele nu nimeresc la noi. Adică suspenziile astea muntoase care erau în apă, ele jucau un rol al plămânilor noștri. Adică pe dânsele se acumulau tot ceea ce se arunca în Nistru, procesele de autoepurare și se sedimentau”, a explicat cercetătoarea.
În opinia sa, schimbările hidrologice au determinat transformarea ecosistemului râului, inclusiv modificări ale vegetației acvatice și ale compoziției sedimentelor.
„Acum s-au dezvoltat intensiv plantele, dacă mai înainte era până la 15% de acvatoriu acoperit cu plante, acum deja au depășit 80%. Asta e caracteristic pentru un iaz, pentru un rezervor cu apă stagnantă, nu pentru apă curgătoare”, a subliniat Elena Zubcov.
Specialista a mai atras atenția că modificarea temperaturii apei a influențat întregul ecosistem al fluviului.
„S-a schimbat regimul termic în Nistru, capital. Dar dacă s-a schimbat temperatura, s-a schimbat absolut hidrobiologia”, a menționat aceasta.
În contextul acestor schimbări, cercetătoarea avertizează că intervențiile excesive asupra cursurilor de apă pot avea consecințe grave asupra resurselor de apă, mai ales dacă vor continua proiectele de construire a unor noi hidrocentrale.
„Hidrocentralele sunt puse în lista că ele nu poluează mediul înjurător – că ar fi ecologice. Ele nu sunt ecologice, ele distrug funcționalitatea râurilor”, a declarat Elena Zubcov.
Aceasta a mai subliniat că starea unui râu depinde de întregul bazin hidrografic și de modul în care sunt gestionate resursele de apă din regiune.
„Râul depinde de ceea pe unde curge, care sunt sursele de ameliorare a situației în râu? Tot bazinul hidrografic. (...) Dar când vorbim despre funcționalitatea râului, noi trebuie să vorbim despre un organism (...) e un organism viu”, a explicat cercetătoarea.
În prezent, pe cursul Nistrului funcționează trei noduri hidroenergetice principale situate în partea superioară și mijlocie a râului, precum și hidrocentrala de la Dubăsari. În trecut, Ucraina a propus construirea a încă șase hidrocentrale, însă aceste planuri au fost puse pe pauză.
Fluviul Nistru izvorăște din nordul Munților Carpați și se varsă în Marea Neagră. Râul reprezintă principala sursă de apă potabilă pentru Republica Moldova, asigurând aproximativ 80% din necesarul de apă al populației și circa 99% din cel al municipiului Chișinău. În total, Nistrul furnizează apă pentru aproximativ 8,5 milioane de oameni din Republica Moldova și Ucraina.
Materialul difuzat la misiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova poate fi ascultat mai jos.
