Tranzacțiile suspecte, detectate mai rapid: R. Moldova pregătește un nou program împotriva spălării banilor
R. Moldova intenționează să-și consolideze sistemul național de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, astfel încât instituțiile statului să depisteze mai rapid tranzacțiile suspecte, să investigheze mai eficient infracțiunile și să recupereze bunurile provenite din activități ilegale.
Noul Program național privind prevenirea și combaterea spălării banilor, finanțării terorismului și proliferării armelor de distrugere în masă pentru perioada anilor 2026 - 2030 se află la etapa consultărilor publice și a fost dezbătut luni, 16 martie, în Parlament, pe platforma Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică.
Documentul este aliniat la standardele Grupului de Acțiune Financiară Internațională (FATF), la cerințele Uniunii Europene și a fost elaborat după o evaluare națională a riscurilor realizată în 2025, care a identificat mai multe vulnerabilități ale sistemului.
„Republica Moldova urmează să fie evaluată în anul 2028, ceea ce înseamnă că, atunci când vor veni evaluatorii, noi trebuie să arătăm foarte clar că autoritățile înțeleg unde avem deficiențe, care sunt riscurile la nivel național și, cel mai important, ce măsuri întreprindem pentru a redresa aceste deficiențe. În anul 2027, trebuie deja să avem anumite rezultate și date statistice pe care să le prezentăm evaluatorilor”, a declarat Andrian Munteanu, directorul Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, la discuțiile din Parlament.
Accent pe prevenirea infracțiunilor
Utilizarea extinsă a numerarului în economie, raportări limitate de tranzacții suspecte în anumite sectoare și rezultate modeste în investigarea autonomă a infracțiunilor de spălare a banilor sau în confiscarea bunurilor provenite din infracțiuni s-au numărat printre principalele probleme semnalate la evaluările anterioare.
Pentru a le contracara, Programul pentru perioada 2026 - 2030 pune accentul, printre altele, pe eficiența sistemului și pe rezultate concrete, nu doar pe existența cadrului legal.
„Focusarea este exact pe aspectul de evaluare a riscurilor, pe consolidarea mecanismelor de acumulare a informației și pe depistarea înainte de comiterea acestor infracțiuni. Prevenția este mult mai accentuată decât în strategiile precedente”, a declarat secretarul de stat al Ministerului Justiției, Lilian Rusu.
Programul prevede și consolidarea mecanismelor de recuperare a activelor provenite din infracțiuni, prin identificarea, sechestrarea și confiscarea bunurilor și urmărește îmbunătățirea cooperării dintre instituțiile naționale și partenerii internaționali pentru schimbul de informații și aplicarea rapidă a măsurilor restrictive prevăzute de regimul global de sancțiuni.
De asemenea, documentul implică mai multe instituții, printre care Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Procuratura, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor și autoritățile de supraveghere financiară.
Reprezentanții Procuraturii Generale au remarcat că documentul trebuie revizuit și redactat pentru ca, în final, să reflecte clar competențele fiecărei instituții. Procurorii au atras atenția, în special, asupra capitolelor din program care vizează cooperarea internațională și recuperarea bunurilor provenite din infracțiuni, unde responsabilitățile trebuie delimitate mai exact între instituțiile statului.
„Noi nu spunem că suntem împotriva acestui obiectiv. Noi suntem de acord cu aceste obiective, doar că trebuie să specificăm foarte clar cine are competență în materie de asigurare și recuperare internațională. Procuratura are atribuții mai ales în acumularea probelor în dosarele penale și în aplicarea măsurilor procesuale”, a declarat Alxandru Cladco, procuror-șef interimar al Secției Anticorupție și Spălare a Banilor de la Procuratura Generală.
Acesta a explicat că rolul procurorilor ține în principal de aplicarea măsurilor procesuale.
„Noi vorbim despre activitatea Procuraturii de asigurare procesuală prin acțiuni care sunt inerente procesului penal. Aici vorbim despre măsuri asigurătorii, despre înghețarea bunurilor sau confiscarea acestora în cadrul procedurilor penale”, a mai spus Cladco, declarând că aceste aspecte trebuie reflectate clar în program.
Echilibru între obligația de a raporta și drepturile clienților
Președintele Uniunii Avocaților din Moldova, Anatolie Barbacar, a insistat ca unele prevederi ale documentului să fie analizate atent pentru a evita conflictele cu alte legi.
„Prin introducerea unor modificări, se vine în contradicție cu alte acte normative. Vorbim despre Legea cu privire la avocatură, Legea cu privire la activitatea notarială sau alte acte care reglementează profesiile juridice. De aceea, considerăm că aceste aspecte trebuie discutate suplimentar într-un grup tehnic”, a declarat Barbacar.
El a invocat și problema secretului profesional.
„Avocatul este obligat să mențină secretul clientului său. Undeva poate acest secret nu este absolut, dar trebuie să vedem cum aplicăm aceste obligații în practică și ce facem în situațiile concrete”, a spus Barbacar, precizând că trebuie găsit un echilibru între obligațiile de raportare și drepturile garantate clienților.
Reprezentanții Camerei Notariale au propus includerea în planul de acțiuni a unor mecanisme mai largi de cooperare între instituțiile implicate în prevenirea spălării banilor, astfel încât schimbul de informații și coordonarea să nu se limiteze doar la sectorul bancar, ci să includă și notarii, Agenția Servicii Publice, Serviciul Fiscal de Stat și alte instituții care participă la circuitul tranzacțiilor.
La rândul lor, reprezentanții Uniunii Executorilor Judecătorești au precizat necesitatea unui sprijin metodologic mai mare și a unor instruiri suplimentare pentru identificarea riscurilor legate de spălarea banilor și finanțarea terorismului.
Programul național privind prevenirea și combaterea spălării banilor, finanțării terorismului și proliferării armelor de distrugere în masă pentru anii 2026 - 2030 urmează să fie înregistrat în Parlament și examinat de deputați.
CITIȚI ȘI:
Legislația R. Moldova privind combaterea spălării banilor, aliniată la standardele UE
Dosarul BEM: Alte două persoane, acuzate de spălare de bani și escrocherie
Director pe cinci ani la BNS, șef nou la SPCSB și doi noi consuli generali, numiți de Guvern
CNPF investighează lansarea unei „criptomonede” în Republica Moldova
