Promo-LEX, despre proiectul de reglementare transnistreană: „Se așteaptă expertiza și implicarea UE”
Documentul neoficial transmis partenerilor de la Bruxelles privind viziunea autorităților de la Chișinău asupra reintegrării regiunii transnistrene scoate în evidență lipsa unor răspunsuri pe domenii-cheie precum securitatea, administrarea teritoriului și justiția de tranziție. Constatarea aparține expertei Asociației Promo-LEX, Mihaela Șerpi, care a subliniat importanța unei strategii de reintegrare definitivă.
„Este mai degrabă o notă informativă a Guvernului pregătită pentru partenerii de dezvoltare, cu scopul de a informa despre viziunea foarte generală a autorităților privind procesul de reintegrare. Este un document solicitat de foarte mult timp, în primul rând de societatea civilă din R. Moldova, pentru că în 34 de ani de la instituirea ocupației militare ruse nu am mai produs o strategie, un plan de reintegrare național. Iar în contextul integrării europene am văzut cum subiectul unei încercări a apărut tot mai mult pe agenda publică. Și este clar că și Bruxelles-ul vrea o viziune de la Chișinău privind procesul de integrare”, a declarat Mihaela Șerpi, la Moldova 1.
Capcana „statutului special” și lecția autonomiei găgăuze
Experta salută orientarea documentului către o reintegrare completă în spațiul constituțional unic, deoarece orice formă de autonomie extinsă în stânga Nistrului ar submina autoritatea centrală.
„Din document reiese că Chișinăul nu concepe oferirea unui statut special regiunii transnistrene așa cum a fost oferit Autonomiei Găgăuze și probabil vine și din experiența proastă pe care am avut-o din a oferi o autonomie regiunii găgăuze, pentru că această autonomie a fost folosită, din păcate, în ultimii ani, pentru a submina autoritatea Chișinăului în teritoriu și nu pentru a conserva patrimoniul și limba găgăuză. În contextul regiunii transnistrene, oferirea la fel a unui statut special ar putea cumva să legitimeze narațiunile Federației Ruse. Regiunea transnistreană ar trebui să fie reintegrată complet în spațiile unice naționale. Oferirea unui statut ar putea să ridice semne de îngrijorare și în contextul procesului de demilitarizare, decriminalizare și democratizare a regiunii”, a explicat reprezentanta Promo-LEX.
Reforma misiunii de pacificare și „administrarea externă”
În ceea ce privește prezența militară și administrativă, Mihaela Șerpi avertizează că, în actualul format de menținere a păcii, agresorul se pretinde drept pacificator și atrage atenția asupra lipsei de claritate privind mecanismele internaționale propuse pentru perioada de tranziție.
„Actuala ”misiune de pacificare”, cu ghilimelele de rigoare, este una vicioasă și nu se bucură de legitimitate pentru că statul agresor, respectiv Federația Rusă, face parte din această misiune de pacificare și este considerat pacificator, fapt ce viciază de la bun început misiunea aceasta. Deci este necesar de reformat această misiune de pacificare. În același timp, în document se vorbește despre o oarecare administrație externă a regiunii transnistrene, însă nu se stipulează ce ar presupune această administrare externă a regiunii transnistrene, care ulterior gradual să transpună responsabilitățile către Chișinău. Și cine ar urma să facă parte din această administrare externă”, relevă ea.
Justiția de tranziție: Între amnistie și tragerea la răspundere
De asemenea, Mihaela Șerpi insistă pe crearea unui cadru juridic care să protejeze drepturile omului, cu prioritate pe interesele victimelor deținuților politici din regiune.
„Promo-LEX de foarte multe ori a menționat faptul că noi avem nevoie de o strategie privind justiția de tranziție, pentru că avem sute de milițieni securiști în regiunea transnistreană, oameni care servesc intereselor statului agresor – al Federației Ruse. Respectiv, în contextul integrării, aceasta ar putea să prezinte pericole pentru securitatea națională. Nu este clar cărei categorii va fi oferită această Comisie de amnistie. Aceasta trebuie să fie realizată într-un cadru foarte clar pentru ca, din nou, să nu prezinte pericole pentru securitatea națională și pentru instituțiile naționale”, a mai explicat experta.
Strategie de reintegrare și expertiza UE
Potrivit sursei citate, e necesară și „o strategie privind justiția de tranziție. Să vedem cum abordăm acele cazuri de implicare a reprezentanților structurilor de forță și de securitate din regiunea transnistreană”.
„Aceasta ar trebui să vizeze inclusiv cazurile deținuților ilegali, pentru că în regiune sunt peste o mie de deținuți ilegali. Unii dintre ei au fost condamnați pentru ceea ce noi generic numim „motive politice”, alții într-adevăr au comis infracțiuni și trebuie să luăm în calcul faptul că ei nu au beneficiat de o justiție independentă și legală; există și interesele victimelor pe care noi trebuie să le protejăm”, a subliniat Mihaela Șerpi.
Reprezentanta Promo-LEX a reiterat că autoritățile de la Chișinău „se așteaptă la o implicare foarte mare din partea partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova, în special din partea Uniunii Europene”.
„Acest fapt cred că relevă din nou că nu avem răspuns la foarte multe întrebări privind reintegrarea regiunii transnistrene la nivel național și de aceea așteptăm acest suport, inclusiv financiar, dar și tehnic – o expertiză din afară”, a conchis Mihaela Șerpi.
Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a anunțat că a transmis oficialilor de la Bruxelles un document "non-paper" — un instrument diplomatic informal destinat consultărilor, și nu o strategie de reintegrare definitivă. Oficialul a subliniat că responsabilitatea procesului aparține integral Republicii Moldova, iar dialogul cu UE urmărește identificarea unor soluții inovatoare în contextul avansării parcursului european.
Demersul actual al Chișinăului, reprezintă o schimbare în abordarea conflictului transnistrean și vine ca răspuns la influența puternică exercitată de factori externi asupra administrației de la Tiraspol, urmărind transformarea regiunii într-un spațiu stabil și predictibil.
Astfel, Chișinăul propune înlocuirea sau completarea actualelor mecanisme cu o misiune civilă imparțială care să promoveze neutralitatea și să faciliteze reintegrarea. Pentru a accelera procesul de reunificare, Chișinăul propune crearea unui mecanism financiar dedicat. Acest fond este conceput să reducă disparitățile economice dintre cele două maluri ale Nistrului prin investiții strategice în infrastructură și proiecte sociale, oferind populației din regiunea stângă un stimulent concret pentru integrarea în spațiul constituțional și, implicit, european.
CITIȚI ȘI:
