Domeniul culturii, afectat de lipsa banilor și infrastructură învechită. Jardan: „Sper să ajungem la un nivel de salarizare mai bun”
Domeniul culturii din Republica Moldova este în continuare afectat de investiții insuficiente, infrastructură degradată și salarii care nu reușesc să mențină specialiștii în sistem, în pofida creșterii bugetului din ultimii ani. Ministrul Culturii, Cristian Jardan, spune că, fără intervenții mai ferme din partea statului, sectorul riscă să piardă și mai mult din resursa umană.
„Lipsa banilor afectează domeniul, dar sper foarte mult în următorii doi ani să creștem, să ajungem la un nivel de salarizare mai bun și doi, infrastructura. Noi am moștenit clădirile (..) ele toate nu au avut parte de o reparație capitală din perioada sovietică. (..) Deci astea sunt două dimensiuni care eu sunt sigur și foarte mult îmi doresc să existe o schimbare. Din punct de vedere al îmbunătățirii infrastructurii, sunt proiecte care durează, dar ce îmi doresc foarte mult în acest an, cel puțin să avem o idee clară unde și cum intervenim, ca din 2027 să avem începute primele proiecte” a declarat Cristian Jardan în cadrul unei emisiuni de la Realitatea.
Chiar dacă autoritățile au majorat alocările bugetare, situația rămâne dificilă. Ministrul a precizat că, pentru prima dată, bugetul culturii a depășit un miliard de lei, însă acest lucru nu este suficient pentru a recupera restanțele acumulate în ultimele decenii.
„În ultimii ani am avut o creștere destul de importantă a banilor care au fost alocați de către stat. În acest an am depășit prima dată un miliard de lei bugetul. Se investește tot mai mult, cred că e o tradiție nefericită din păcate, dar în 35 ani tot asta s-a întâmplat”, a spus Jardan.
Pe lângă lipsa investițiilor, sectorul cultural se confruntă și cu problema salariilor mici, care determină plecarea specialiștilor. Ministrul a recunoscut că unele categorii de angajați sunt plătite la un nivel foarte scăzut.
„Domeniul este divers. Sunt organizații unde nu există oportunitatea de a câștiga suplimentar. Un bibliotecar sau un muzeograf nu are aceste posibilități, iar acolo sunt cele mai mari probleme. Sunt salarii de 2.000–3.000 de lei pentru funcțiile auxiliare, cum sunt tehnicienii sau cei care aranjează decorurile. Sunt cele mai prost plătite funcții”, a declarat Jardan.
Situația generează deja efecte vizibile, inclusiv lipsa specialiștilor în instituții-cheie din domeniu.
„Sunt situații în care nu mai găsim specialiști. La Teatrul Național de Operă și Balet, de exemplu, mecanismele scenei sunt din anii ’80, iar tinerii nici nu mai știu cum să lucreze cu astfel de echipamente”, a avertizat ministrul.
În încercarea de a atenua criza de personal din domeniul cultural, Guvernul a extins, la începutul acestui an, programul de susținere a tinerilor specialiști. Astfel, nu doar absolvenții care aleg să lucreze în mediul rural, ci și cei angajați în instituțiile culturale din Chișinău – inclusiv teatrele, instituțiile concertistice și muzeele – pot beneficia de indemnizații unice între 90.000 și 120.000 de lei. Programul vizează aproximativ 830 de tineri absolvenți și are drept scop atragerea și menținerea acestora în sistem, în condițiile în care sectorul se confruntă cu lipsă acută de cadre. Autoritățile au anunțat că au ajustat mecanismul după unele probleme identificate în ultimii ani și mizează pe extinderea programului pentru a face domeniul cultural mai atractiv pentru tineri.
