Suprafețele cultivate cu soia, în continuă scădere. Seceta persistentă și costurile ridicate, principalele provocări
Soia, o cultură esențială pentru furnizarea de proteină în zootehnie și pentru menținerea fertilității solului, pierde teren în Republica Moldova. În pofida rolului său strategic, suprafețele cultivate sunt în continuă scădere, pe fondul unor provocări tot mai mari, seceta persistentă, costurile ridicate ale inputurilor și presiunea importurilor.
În ultimii ani, fermierii care cultivau soia pe termen lung au început să reducă suprafețele, pe fondul unei producții mai slabe. Valentin Airinei, din satul Petrunea, raionul Glodeni, cu o experiență de 20 de ani, susține că soia a devenit mai puțin rentabilă, iar schimbările climatice afectează negativ recoltele.
„Cultivăm la moment în jur de 10 procente din suprafață, în jur la 50 de hectare. Am cultivat și o sută și 150 cu zece ani în urmă. Noi trebuie să ne orientăm spre alte culturi, spre alt asolament ca să putem activa în continuare. Eficiența se datora condițiilor climaterice, se datora roadei. Roada media cu zece ani în urmă era două tone jumătate - trei tone. În ultimii doi ani a scăzut la o tonă jumătate”, a spus fermierul Valentin Airinei.
Cu toate acestea, unii fermieri continuă să cultive soia datorită rolului său în asolament, cererii din sectorul zootehnic și sprijinului oferit de stat.
„În primul rând, trebuie să ținem cont și de asolamentul care îl avem. Comparativ cu cultura de mazăre, avem un beneficiu financiar semnificativ, dar nu ca și alte culturi. Eu mai mult de 50 de procente suprafață nu îmi permit să cultiv, deja este un etalon destul de mare, dar mă stărui la maxim să îl mențin”, a menționat Roman Tabarcea, fermier.
Odată cu reducerea suprafețelor de soia, Republica Moldova ajunge să fie și mai dependentă de materia primă din exterior, în condițiile în care zootehnia are nevoie constantă de proteină vegetală.
„Această presiune climatică va fi prezentă și poate se va înăspri în timpul apropiat. Soia este o cultură care este cel mai mult afectată de secetă, ea este urmată de porumb, de floarea - soarelui. Noi trebuie să abordăm problema de sistem și numai împreună cu autoritățile statului, împreună cu participanții lanțului valoric, de la fermier până la procesator, noi trebuie să găsim acele soluții să ne unim, să consolidăm și să dezvoltăm sectorul”, a declarat Ela Malai, directoarea Organizației pentru Promovarea Soiei NON-GMO.
În prezent, statul acordă aproximativ 2.000 de lei per hectar pentru susținerea acestei culturi. Conform noii strategii, culturile leguminoase pentru boabe, inclusiv soia, ar urma să beneficieze de plăți directe mai mari din partea statului. La nivel european, însă, este nevoie de soia. Uniunea Europeană rămâne dependentă de importuri, ceea ce înseamnă că, teoretic, Republica Moldova are o oportunitate reală.
„La producere, necesarul de soia este de trei milioane de tone, consumul, 40 de milioane de tone. De aceea, potențialul țărilor care se află lângă Uniunea Europeană sau care exportă în UE și produc această cultură este foarte mare. Ultima inițiativă, care a apărut în luna februarie a acestui an, este una ce interzice utilizarea uleiului de soia ca și combustibil. Noi o evaluăm ca având un impact negativ asupra dezvoltării viitoare a producției de soia, atât în UE, cât și în Republica Moldova”, a subliniat Vladimir Pugaciov, reprezentant al Organizației Europene de Promovare a Soiei.
Mai multe detalii despre această cultură și alte istorii de succes, aflați duminică, la emisiunea „Pământ și oameni”, de la Moldova 1, începând cu ora 14:00.
CITIȚI ȘI:
