Alegerile din Găgăuzia riscă să fie din nou anulate: Cancelaria de Stat contestă în instanță deciziile Adunării Populare
Alegerile din Găgăuzia, stabilite pentru a doua oară de Adunarea Populară, ar putea fi din nou anulate. Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat invocă ilegalități și cere în instanță suspendarea procesului electoral.
Solicitarea vine după ce Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat, pe 17 martie, trei hotărâri-cheie: stabilirea datei alegerilor pentru 21 iunie 2026, aprobarea componenței comisiei electorale și adoptarea cadrului de organizare a scrutinului. Potrivit documentului emis de Cancelaria de Stat, aceste acte contravin legislației naționale și au fost adoptate cu depășirea competențelor.
Autoritățile centrale susțin că Adunarea Populară nu poate institui un mecanism electoral paralel celui prevăzut de Codul Electoral al Republicii Moldova. În special, este contestată crearea și denumirea „Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei”, care nu există în sistemul electoral național. În document se subliniază că orice structură electorală trebuie să fie conformă cadrului legal al statului, iar actele care contravin Constituției și legislației în vigoare sunt lipsite de efect juridic.
Pe lângă solicitarea de anulare a hotărârilor Adunării Populare, Cancelaria de Stat a sesizat marți, 24 martie, instanța de judecată și a cerut suspendarea imediată a acțiunilor legate de organizarea alegerilor, până la o decizie definitivă pe fond.
Șeful Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, Serghei Cernev, a declarat pentru „Teleradio-Moldova” că problema este una juridică fundamentală și ține de neconcordanța dintre deciziile Adunării Populare și legislația națională. Potrivit lui, în Codul Electoral al Republicii Moldova nu există noțiunea de „Comisie Electorală Centrală a Găgăuziei”, ci doar „Consiliul electoral central”, iar utilizarea unei structuri neprevăzute de lege poate duce la invalidarea alegerilor.
„Nu există o asemenea instituție în registrul național electoral. Dacă alegerile sunt organizate de o structură care nu este prevăzută de lege, instanțele nu le vor recunoaște. Când va veni momentul validării, judecătorii vor analiza strict legalitatea, cine a organizat alegerile și în baza cărui cadru juridic”, a explicat Cernev.
Acesta susține că Adunarea Populară a ignorat în mod repetat aceste aspecte, deși anterior decizii similare au fost contestate și anulate în instanță.
„Au mers pe același drum și vor merge și a treia, și a patra oară. Nu este o problemă a Cancelariei de Stat, ci a deputaților, care au creat această situație”, a adăugat el.
Cernev mai afirmă că există doar două soluții, fie ajustarea cadrului legal regional, în cooperare cu autoritățile centrale, fie organizarea alegerilor de către Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova.
De cealaltă parte, vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Gheorghe Leiciu, susține că argumentele Cancelariei de Stat sunt nefondate și reduc disputa la o chestiune formală legată de denumirea organului electoral.
„Trebuie să recunoaștem că, în esență, în această sesizare nu sunt argumente reale, în afară de faptul că denumirea organului electoral, în opinia autorului, nu corespunde Codului Electoral. Alte argumente nu există”, a declarat Leiciu.
El a precizat că sesizarea va fi examinată în cadrul prezidiului și ulterior în plenul Adunării Populare, cel mai probabil în cursul săptămânii viitoare. Deputații ar putea fie să respingă solicitarea, fie să o accepte, în funcție de votul majorității.
Totodată, Leiciu a menționat că deputații sunt determinați să organizeze alegerile și că acestea trebuie să fie „libere, transparente și fără influențe administrative sau corupte”. El a respins ideea că problema ar afecta legalitatea scrutinului.
„Denumirea acestui organ nu influențează calitatea alegerilor. Este un motiv formal, chiar ridicol, pentru a bloca dreptul alegătorilor din regiune de a-și alege reprezentanții”, a spus Gheorghe Leiciu.
În același timp, acesta a invocat prevederile Constituției și ale Legii privind statutul special al Găgăuziei, care, potrivit lui, oferă Adunării Populare dreptul de a aproba componența organului electoral regional.
Precizăm că alegerile din Găgăuzia sunt blocate de peste jumătate de an, pe fondul unor dispute juridice și politice legate de modul de organizare a scrutinului. Mandatul Adunării Populare a expirat pe 12 noiembrie 2025, iar conform legii, alegerile urmau să aibă loc în prima duminică după expirarea mandatului.
Dizolvarea ilegală a Comisiei Electorale din Găgăuzia în 2023, urmată de litigii și reconstituiri tardive, a împiedicat pregătirile tehnice pentru alegeri, situație clarificată abia prin decizia definitivă a Curții Supreme de Justiție din 27 noiembrie 2025.
Alegerile stabilite pentru 22 martie 2026 au fost blocate în instanță din cauza neconcordanțelor dintre legislația locală și Codul Electoral al Republicii Moldova.
Pe 17 martie 2026, Adunarea Populară a stabilit o nouă dată a alegerilor – 21 iunie, însă și această decizie este contestată în instanță.
În paralel, autoritățile de la Chișinău așteaptă interpretarea Curții Constituționale, la sesizarea depusă de Ministerul Justiției, care vizează unele prevederi din Legea privind statutul Găgăuziei, inclusiv dreptul Adunării Populare de a aproba organul electoral.
Totodată, pe platforma Parlamentului a fost creat, pe 10 martie, un grup de lucru pentru deblocarea situației din autonomie și armonizarea legislației. Structura, formată din 11 deputați și condusă de Larisa Voloh, are misiunea de a identifica soluții pentru organizarea alegerilor și depășirea blocajului juridic.
CITIȚI ȘI:
