Rusia impunea, acum 20 de ani, primul embargou pentru vinurile din R. Moldova: Cum au transformat vinificatorii criza în oportunitate
La 20 de ani de la primul embargo al Rusei, sectorul vitivinicol este unul din domeniile strategice ale Republicii Moldova. Contribuie cu circa 2% la Produsul Intern Brut și asigură peste 150 de mii de locuri de muncă. Embargoul din 2006, urmat de cel din 2013, ambele motivate politic, au lovit puternic economia și sectorul.
Peste 80 de vinării au falimentat, suprafața plantațiilor de viță-de-vie s-a redus cu 40%, afectând grav întregul lanț de producție.
Zeci de mii de persoane au rămas fără loc de muncă. Republica Moldova însă a rezistat. A transformat criza într-o oportunitate. Industria s-a reinventat și orientat spre piața occidentală, una stabilă și previzibilă.
În prezent, vinurile moldovenești sunt printre cele mai apreciate în întreaga lume. Nu a fost ușor, dar am reușit împreună, spun vinificatorii.
„A fost un șoc pentru toată industria. Primele măsuri pe care companiile le-au luat, desigur, au început reduceri de personal, au fost vânzări de active, adică vinurile și ce mai erau atunci, destelatele, erau vândute în vrac, au fost primele măsuri luate. Însă multe vinării nu au supreviețuit. Pur și simplu au dispărut”, a spus Mihai Duca, director la vinărie.
Acum două decenii, la fel ca majoritatea vinificatorilor, Mihai Duca exporta 80 la sută din producție pe piața rusă, care, peste noapte, s-a închis.
„Este ca și cum ai credite bancare, ai obligațiuni față de furnizori, față de angajați și, peste noapte, 80 la sută din cifra de afaceri dispare. Ca să vă imaginați, până în 2006, de exemplu, o companie avea exporturi în jur de șapte milioane de dolari și avea datoriei de 4-5 milioane de dolari. Și peste noapte, de la șapte milioane, a rămas cu vânzări de 1.5 milioane și datorie de 4 milioane. Adică, din punct de vedere financiar, este o catastrofă”, a menționat Mihai Duca.
Alături de altele, compania a rezistat și a început să se adapteze noilor realități. După aproape șase ani a reușit să-și stingă toate datoriile la bănci. Orientarea spre alte piețe a fost anevoiasă la început, inclusiv pentru că accesul nu era reglementat. După ridicarea treptată a embargoului în 2007, vinăria a revenit parțial pe piața rusă, pe care însă a abandonat-o definit în 2013, când Kremlinul a impus un nou embargo, în contextul apropierii Republicii Moldovei de Uniunea Europeană.
„Treptat, fiecare producător și-a găsit propria nișă, propria piață. Însă necesită timp și mult, mult efort și dedicare. Compania noastră, în primul rând, s-a axat pe piața internă. Adică a avut loc anumite schimbări de consum și tendințe de consum în piața internă. Această piață internă treptat am dezvoltat-o. O altă piață de export importantă pentru noi o lungă perioadă de timp a fost Belarus, după care România, după care Țările Baltice, Polonia și altele”, a declarat directorul unei vinării.
Embargoul impus de Rusia a fost o provocare pentru vinări sa, determinând să-și regândească direcția și să se transforme profund. Această perioadă de provocări a deschis noi oportunități de dezvoltare, iar astăzi divinurile produse aici ajung pe piețe din Uniunea Europeană și chiar din China. În prezent, acestea sunt exportate în zece țări, cu un volum anual de aproximativ două milioane de sticle.
„Până la embargo produceam vinuri tari, vinuri seci și divinuri. Una dintre deciziile imediate care a avut loc atunci, în 2007, a fost că rămânem doar cu divinurile. Aceasta ne-a salvat. Stocurile pe care le aveam în acel moment au fost colacul de salvare important pentru noi să ieșim în acea criză”, a spus Mihai Duca.
Băutura se măturează o perioada îndelungată, de minim trei ani. Astfel, de la procesarea strugurilor și până când sticlele ajung la vânzare trec, în medie, opt ani și jumătate. În prezent, vinăria produce divinuri de diferite vârste. Unele se apropie de 40 de ani. Pentru ca divinul să capete o aromă mai rafinată, se adaugă doagă de stejar.
„Se plasează doaga de stejar în cisternă, după care se fixează și distilatul este turnat. Cantitatea de doagă în această cisternă este de cinci metri cubi”.
Vinăria produce în jur de două milioane de sticle, 30 la sută fiind exportate.
„Acum exporturile s-au fragmentat și tipul de produse care se exportă în Uniunea Europeană, la fel sunt, altele. Avem și alte piețe, avem Asia, Africa, adică piața este una globală. Acea criză din 2006 a adus industria să transforme o criză într-o oportunitate. Producătorii au căutat să se reinventeze”, susține Mihai Duca.
