EMBARGOU | Rusia nu a plătit vinuri livrate din R. Moldova în sumă de peste 300 de milioane de dolari: „Cu alte cuvinte, ne-au furat”
Rusia impunea, acum 20 de ani, primul embargou pentru vinurile din Republica Moldova, invocând pretinse motive legate de calitatea acestora. Decizia a avut efecte devastatoare pentru că, atunci, Rusia era principala piață de desfacere. Sectorul vitivinicol s-a transformat, peste noapte, dintr-un pilon dominant al exporturilor într-un sector vulnerabil, cu pierderi economice masive și falimente în lanț.
Închiderea principalei piețe a fost momentul de cotitură care a forțat industria să modernizeze și să diversifice piețele. Astăzi, vinul moldovenesc e prezent în întreaga lume, iar unii producători spun că fără acea criză nu ar fi ajuns aici. Este și cazul vinificatorului din Cricova, Ion Luca, primul președinte al Asociației Micilor Producători de Vin din R. Moldova.
Acum două decenii, când Rusia impunea primul embargou, Ion Luca își făcea studiile în Germania. Închiderea pieței ruse a fost însă o grea lovitură pentru familia sa, el fiind vinificator în a patra generație.
„Primul embargou a lovit extrem de puternic sectorul vitivinicol. Atunci, cu peste 250 de mii de angajați în sector și în industriile conexe, a fost lovită o parte semnificativă a populației”, a spus vinificatorul Ion Luca, pentru Moldova 1.
Închiderea principalei piețe de desfacere nu a fost singura lovitură dureroasă.
„Nu au fost plătite vinurile care au fost livrate în Rusia și vorbim de peste 300 de milioane de dolari, de producție care a fost livrată și niciodată n-a fost plătită. Asta este o lovitură enormă pentru vinificatori. Din această cauză, mulți au falimentat. Cu alte cuvinte, ne-au furat”, spune Ion Luca.
Deși rămâne o pată neagră în istorie, embargoul a fost cel care a revoluționat sectorul vitivinicol, creând teren fertil nu doar pentru diversificarea piețelor, ci și pentru modificarea legislației, apariția micilor producători, inexistenți acum două decenii, și declararea vinului ca fiind produs agroalimentar.
„După 20 de ani care au trecut de la embargou, noi spunem, cu jumătate de voce, că poate că acesta era cel mai bun lucru care trebuia să ni se întâmple, pentru că embargoul din 2006 a schimbat strategic tot. Noi eram dependenți de o singură piață, asta e o mare greșeală. De aceea, noi aveam nevoie de acest șut. Dar cel mai important lucru pe care ne-a învățat 2006 este că trebuie să facem calitate”, susține vinificatorul.
Pentru vinificatorul Ion Luca, embargoul impus de Rusia nu a reprezentat doar o lovitură, ci și un punct de cotitură, determinându-l să-și regândească din temelii o afacere aflată atunci la început de drum.
Astăzi, vinurile sale sunt prezente pe piețe din Uniunea Europeană, Marea Britanie și Coreea de Sud, ajungând în total în 16 țări, cu un volum anual de export de aproximativ 45 de mii de sticle.
„La momentul actual, procesăm struguri de pe o suprafață de 10 - 10.5 hectare. Producem undeva 60 - 70 de mii de sticle de vin în fiecare an. Exportul este principala noastră activitate. Undeva 70% din vinuri pleacă la export. Astăzi, procesăm cam zece soiuri de struguri, iar focusul este pe soiurile noastre autohtone”, a spus vinificatorul.
Embargoul din 2006, ridicat peste un an și jumătate, a fost urmat de cel din 2013, ca răspuns la intenția Republicii Moldova de a semna Acordul de Asociere, implicit cel de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. A fost mai puțin dureros, pentru că industria se reforma, iar procesul de diversificare a piețelor prindea contur.
„Astăzi, vreau să spun cu mândrie că noi, totuși, am reușit. Pe moment, nici 5% nu se exportă în Federația Rusă. Noi am putut să nimerim pe piețele țărilor Uniunii Europene numai datorită ridicării calității vinurilor, care au fost recunoscute prin rezultatele obținute la numeroase concursuri internaționale. Și, astăzi, cu mândrie, zicem că vinul a devenit ambasadorul Republicii Moldova”, a menționat experta în vinificație, Elizaveta Breahnă.
Vinurile moldovenești ajung astăzi în aproximativ 95 de țări ale lumii. Peste 60 la sută din exporturi sunt spre piața europeană.
Sectorul vitivinicol reprezintă un domeniu strategic al economiei naționale, contribuind cu circa 2% la Produsul Intern Brut și asigurând locuri de muncă pentru circa 150 de mii de persoane.
CITIȚI ȘI:
