O vinărie din Ștefan Vădă, exemplul renașterii după embargou: Afaceri de 100 de milioane de euro
Astăzi s-au 20 de ani de la primul embargou impus de Rusia asupra vinurilor moldovenești, care a lovit puternic industria locală. Peste 100 de vinării au fost afectate, iar 30% dintre întreprinderi și mii de locuri de muncă au dispărut. Criza a forțat reorientarea către Uniunea Europeană și alte piețe, iar unele vinării au avut succes, precum podgoria din Ștefan Vodă, cea mai veche din țară, cu aproape două mii de hectare de plantații și export în peste 30 de țări.
Embargourile aplicate de Rusia au funcționat ca un catalizator pentru industria vinicolă din Republica Moldova. Un exemplu elocvent descoperim în raionul Ștefan Vodă. Dacă în urmă cu 20 de ani vinăria locală își exporta peste 80% din producție pe piața rusă, astăzi vinurile sale ajung în Asia și în țările Uniunii Europene. Între timp, cifra de afaceri a companiei s-a triplat, atingând 100 de milioane de euro.
Vinificatorul Victor Bostan spune că embargoul a fost o lovitură puternică, dar în același timp un imbold să caute noi piețe.
„Un tornado care mai nu a șters de pe harta lumii Republica Moldova ca țară producătoare de vin până în 2006. Efectul embargoului a fost enorm pentru viticultorii și vinificatorii din R. Moldova. Cred că toți au pierdut într-o zi nivelul cifrelor 250-300 de milioane de euro pierderi directe”, a menționat Victor Bostan.
În timp ce mulți au părăsit domeniul vitivinicol sau și-au pierdut afacerile, Victor Bostan a ales să-și consolideze compania.
*„Înainte de embargo compania era capitalizată la nivel de 50-60 de milioane dar după embargo nimeni nu voia să dea nici un leu pe această companie, evident că este o rană mare care am trecut-o. Am reușit să stabilizăm lucrurile, am reușit să facem o companie de dimensiunea de 200 de milioane de euro”, subliniază antreprenorul.
Compania s-a extins rapid pe piețele din România, Polonia, Cehia și țările baltice, iar astăzi aproximativ 70-75% din exporturi merg către statele Uniunii Europene.
„Nostalgie după lucrul cu rușii nu este, rana e prea mare, dar evident că exporturile în țările europene sunt mai riguroase, cerințele pieței sunt mai înalte”, spune Victor Bostan.
Lovitura embargoului a fost resimțită și de angajații vinăriei, care timp de patru luni au lucrat fără salarii.
„Au început mulți să plece peste hotare deja, mulți ilegal chiar din rudele mele, traversau prin spini. Chiar dacă nu aveam bani părinții erau pensionari și cât de cât pensionarii primeau bani și îmi dădeau părinții să achit lumina, apa”, își amintește Angela Dragan, una dintre angajata vinăriei.
Potrivit Camerei de Comerț și Industrie (CCI), înainte de embargou, exporturile de vin moldovenesc către CSI ajungeau la 260 milioane de dolari, cu peste 100 de companii active. Astăzi, vinurile noastre ajung în peste 60 de țări, România rămânând principalul partener comercial.
„Stoparea exportului a fost o lovitură foarte puternică pentru ramura economiei naționale. Aceasta a fost o lovitură care s-a repetat ulterior, în 2014, atunci când a fost semnat acordul de asociere cu Uniunea Europeană, prin introducerea anumitor taxe vamale, suplimentare, la export Federației Ruse”, menționează Sergiu Harea, președintele CCI.
În prezent, sectorul vitivinicol reprezintă un domeniu strategic al economiei naționale, contribuind cu cca 2% la PIB și asigurând locuri de muncă pentru circa 150 de mii de persoane.
CITIȚI ȘI:
