Vinul de acasă ajunge în lume: Povestea a două moldovence din Canada și Grecia
Vinul moldovenesc își face tot mai mult loc pe piețele internaționale, datorită inițiativei unor femei din diaspora care transformă dorul de casă în afaceri de succes. Este cazul Ludmilei Terzi, stabilită în Canada, și al Marianei Berescu, din Grecia, care, în pofida provocărilor birocratice și a concurenței locale, promovează vinurile autohtone și le aduc mai aproape de consumatorii străini.
Drumul vinului moldovenesc spre piețele externe nu este lipsit de obstacole. În Canada, Ludmila Terzi s-a confruntat cu un sistem strict reglementat, unde statul deține monopolul asupra comercializării alcoolului. Aceasta explică faptul că procesul de import este unul anevoios și presupune mai multe etape intermediare.
„E destul de complicat, pentru că eu nu pot să colaborez sau, mai bine zis, să lucrez direct cu furnizorul. Sunt obligată să trec prin mâinile monopolului de stat și, ulterior, eu, cu transportul pe care îl angajez, aducem vinurile care merg direct la depozitul SAC-ului, adică societatea de alcool de stat, și de acolo, la comanda clientului, pot scoate vinurile. E o cale lungă până să ajung din via din Moldova în paharele localnicilor vinurile moldovenești, dar asta e. Vorbim despre perseverență și despre dorința de a face cunoscute vinurile moldovenești de calitate oriunde în lume”, afirmă Ludmila Terzi.
În Grecia, provocările sunt de altă natură. Mariana Berescu încearcă să se afirme într-o țară cu o tradiție vitivinicolă milenară, unde concurența este acerbă. Pentru a-și face loc pe piață, aceasta participă constant la festivaluri și expoziții, unde promovează vinurile moldovenești în rândul turiștilor și localnicilor.
„La început nu este atât de profitabil. Am fost la festivaluri, am fost la expoziții pentru a-l gusta toată lumea de aici din Grecia și gustându-l e pe plac la mulți oameni, din turiști, din toată lumea. Adică ar fi bine să găsească și vinurile noastre aici când vin la odihnă”, spune Mariana Berescu.
În pofida diferențelor culturale și de piață, preferințele consumatorilor din ambele țări converg spre soiurile autohtone moldovenești. În Quebec, de exemplu, vinul din soiul rară neagră câștigă tot mai multă popularitate, iar interesul pentru vinurile albe este în creștere, chiar dacă piața canadiană este dominată tradițional de vinuri roșii.
Pentru Ludmila Terzi, afacerea cu vin nu înseamnă doar profit, ci și o conexiune emoțională profundă cu originile sale. Ideea a pornit din dorința de a regăsi gusturile de acasă, iar între timp a dezvoltat o experiență autentică moldovenească pentru clienții săi din Canada, inclusiv prin preparate tradiționale.
„Totuși, noi avem un bagaj olfactiv format deja și noi mereu o să căutăm acel vin cu care am fost obișnuiți. Soțul îmi zice „nu mai căuta vinuri pe placul tău pentru că ele sunt în Moldova. Ia și le adu de acolo””, povestește antreprenoarea.
Astfel, fie că ajunge în restaurantele din Quebec sau în tavernele din Grecia, vinul moldovenesc devine un veritabil ambasador al țării, demonstrând că inițiativa și atașamentul față de rădăcini pot transforma un produs local într-un succes internațional.
Materialul difuzat la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova poate fi ascultat mai jos.
Autor: Veronica Scorpan
CITIȚI ȘI:
