ÎN CONTEXT | Analist: „România ne-a salvat de crize majore, iar Rusia a folosit pârghia economică pe post de bâtă politică”
În contextul provocărilor energetice, ecologice, dar și geopolitice din regiune, Republica Moldova beneficiază de sprijinul constant al României. Eficiența acestui parteneriat depinde de capacitatea Chișinăului de a construi politici coerente și de a valorifica oportunitățile oferite de integrarea europeană, în contrast cu șantajul istoric rusesc, susține editorialistul Nicolae Negru, aflat în platoul emisiunii ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Analistul precizează că „nu e primul caz când ne vine în ajutor România” în momentele de blocaj major.
„În criza energetică am fost salvați datorită României. Ne-au ajutat în legătură cu poluarea Nistrului, se construiesc poduri, calea ferată se repune în funcțiune. Avem foarte multe proiecte și desigur că trebuie să ținem cont că România este principala piață de export a produselor din Republica Moldova. O treime din exporturile noastre merg în România, două treimi în Uniunea Europeană. Suntem legați foarte strâns. Trebuie să existe o strategie, desigur. Cel puțin până nu demult, se reacționa în funcție de anumite necesități”, a declarat Nicolae Negru.
Editorialistul a amintit că în timp ce Bucureștiul a ținut mereu ușa deschisă pentru proiecte comune, la Chișinău „au existat guvernări” care au preferat dependența de Moscova.
„România întotdeauna era disponibilă să conlucreze cu guvernările de la Chișinău, să sprijine anumite proiecte de reconectare energetică, de exemplu, de infrastructură, de crearea unui spațiu comun în privința culturii, a educației, a ocrotirii sănătății. Dar la noi nu erau lideri politici care să înțeleagă această necesitate. Și e adevărat, de exemplu, în perioada guvernării comuniste, majoritatea produselor noastre se exportau în CSI. Și atunci liderii de la noi au văzut că Moscova folosește această pârghie economică ca un fel de bâtă politică sau geopolitică”, a mai explicat analistul.
Totodată, Negru constată că în timp ce Moscova cerea supunere politică sub amenințarea închiderii piețelor, Bruxelles-ul cere reforme structurale ce aduce beneficii.
„Nimănui din Uniunea Europeană (UE) nu-i dă în cap să ne pună anumite condiții politice, că altfel ne închide piața, că ne va pedepsi, așa cum au făcut rușii. Interconectarea a întârziat suficient, suficient de sigur, s-au produs anumite schimbări. Acum avem la guvernare politicieni care înțeleg că, exportând două treimi din producție spre UE, nu poți să întrerupi anumite relații sau nu poți să nu faci anumite reforme necesare pentru a ne integra. UE pune condiții, dar spre binele nostru, spre consolidarea economiei, spre dezvoltare”, a conchis Nicolae Negru, la postul public de televiziune.
De menționat că, pe agenda de cooperare București-Chișinău sunt active câteva proiecte strategice. Energia reprezintă miza cea mai mare, în condițiile în care între 50% și 70% din energia electrică necesară în Republica Moldova provine din România. În acest sens, sunt planificate trei linii noi de interconectare: Bălți-Suceava, care ar urma să fie gata anul viitor; Strășeni-Gutinaș, finanțată de Statele Unite; și Vulcănești-Chișinău, aflată în faza de testare tehnică, proiect ce va reduce dependența de tranzitul prin regiunea transnistreană. Singura vulnerabilitate rămâne segmentul de 30 de kilometri care face legătura cu România prin tranzitarea teritoriului Ucrainei.
Infrastructura rutieră și feroviară reprezintă un alt front deschis. La Ungheni se construiește primul pod la nivel de autostradă peste Prut, deschiderea acestuia fiind planificată pentru sfârșitul acestui an, în timp ce un alt pod este proiectat la Albița. Pe segmentul feroviar, tronsonul Cantemir-Fălciu va fi redeschis în această primăvară, după o pauză de trei decenii. Toate acestea sunt sprijinite și prin acordul prin care Bucureștiul finanțează Chișinăul cu 100 de milioane de euro, fonduri nerambursabile. Totuși, mai multe proiecte rămân încă în așteptare, precum alimentarea cu apă a localităților de pe malul Prutului, modernizarea flotei de ambulanțe sau achiziția de echipamente pentru vămi.
CITIȚI ȘI:
