Noaptea în care credința a fost pedepsită: 75 de ani de la ultima operațiune a deportărilor staliniste din Basarabia
Mii de oameni de pe teritoriul actual al R. Moldova au fost ridicați, în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951, din propriile case și trimiși în exil, în cadrul ultimei operațiuni de deportări în masă organizate de regimul lui Stalin. La 75 de ani de la acele evenimente, mărturiile supraviețuitorilor și documentele de arhivă reconstituie una dintre cele mai puțin cunoscute, dar profund traumatizante pagini ale istoriei recente.
Operațiunea, cunoscută sub numele de „Sever” („Nord” - n.r.), a vizat în special credincioșii considerați „indezirabili” de autoritățile sovietice, în primul rând membri ai cultului religios Martorii lui Iehova. În doar câteva ore, familii întregi au fost urcate în trenuri de marfă și deportate în regiunile îndepărtate ale Siberiei.
Potrivit datelor istorice, peste 2.600 de persoane din aproximativ 720 de familii din RSS Moldovenească au fost deportate în cadrul acestei operațiuni, majoritatea fiind femei și copii.
Potrivit lui Igor Cașu, șeful Agenției Naționale a Arhivelor, spre deosebire de deportările din 1941 și 1949, care au avut un caracter social-politic, vizând „chiaburii”, foștii funcționari sau partidele „burgheze”, operațiunea „Sever” a avut un pronunțat caracter religios. Aceasta a vizat în special membrii organizației Martorii lui Iehova, considerați de regimul stalinist drept „elemente antisovietice” și potențiali spioni ai Occidentului, din cauza sediului central din SUA.
Martorii acelor vremuri își amintesc că ridicările au avut loc în plină noapte. Oamenilor li se ofereau doar câteva minute pentru a-și aduna lucrurile esențiale, după care erau escortați sub pază în gări, unde erau îmbarcați în vagoane pentru vite.
Drumurile spre destinațiile din Siberia, în special Tomsk, durau săptămâni întregi, în condiții inumane – fără hrană suficientă, fără apă și fără asistență medicală.
Ajunși la destinație, deportații erau obligați să muncească în condiții dure, în colhozuri sau la exploatări forestiere. Frigul extrem, foametea și bolile au făcut numeroase victime, iar pentru mulți dintre cei deportați întoarcerea acasă a devenit imposibilă.
Istoricii subliniază că scopul acestor deportări a fost nu doar pedepsirea unor grupuri considerate incomode, ci și intimidarea întregii societăți. Prin eliminarea celor percepuți ca diferiți – fie pe criterii sociale, fie religioase – regimul sovietic urmărea să creeze un climat de frică și conformism.
După moartea lui Stalin, în 1953, o parte dintre deportați au fost eliberați și li s-a permis să revină în locurile de baștină. Însă reintegrarea a fost dificilă: mulți și-au găsit gospodăriile distruse sau ocupate, iar stigmatul social a persistat ani la rând.
Astăzi, la 75 de ani de la acele evenimente, memoria deportărilor rămâne un subiect sensibil în societatea din Republica Moldova. Autoritățile și organizațiile civice organizează anual acțiuni de comemorare, pentru a onora victimele și pentru a transmite generațiilor tinere lecțiile trecutului.
Istoricii și supraviețuitorii atrag atenția că păstrarea memoriei este esențială pentru a preveni repetarea unor astfel de tragedii. Deportările din perioada stalinistă nu au fost doar episoade izolate de represiune, ci parte a unui sistem care a afectat profund structura socială, economică și spirituală a regiunii.
Regimul stalinist a organizat trei operațiuni de deportări în masă a populației din Basarabia în anii 1941, 1949 și 1951, peste 60.000 – 70.000 de persoane, în mod special din elita societății, fiind trimise forțat în Siberia și Kazahstan.
Cea mai amplă acțiune, Operațiunea „Iug” din iulie 1949, a vizat peste 35.000 de cetățeni, în timp ce prima, cea din 1941, a cuprins circa 22.000 – 30.000 de persoane, iar ultimul, Operațiunea „Sever” din 1951, a afectat peste 2.600 de persoane.
Aceste cifre reflectă o strategie sistematică de eliminare a elitelor și a grupurilor religioase prin represiuni, inclusiv foametea organizată și execuțiile, cu scopul de a deznaționaliza spațiul basarabean.
CITIȚI ȘI:
