„Dezmembrarea socială”: Cum se erodează statul de drept în mai multe țări ale UE
Alegerile care vor avea loc luna aceasta în Ungaria, catalogată deja drept cea mai coruptă țară din UE, concentrează atenția responsabililor europeni, întrucât deriva autoritară a lui Viktor Orbán a stârnit o îngrijorare din ce în ce mai mare printre celelalte țări ale Uniunii Europene.
Ungaria nu este însă singura țară din UE în care statul de drept dă semne de eroziune. O serie de ONG-uri și organizații pentru apărarea drepturilor omului au tras un semnal de alarmă zilele trecute, atrăgând atenția asupra unei degradări constante a structurilor juridice și a drepturilor sociale în mai multe țări. Astfel, în ultimul său raport, Uniunea pentru Libertăți Civile pentru Europa (Liberties) a descris guvernele Bulgariei, Croației, Ungariei, Italiei și Slovaciei drept „dezmembratori” care slăbesc în mod activ statul de drept, așa cum se arată în raportul de 800 de pagini.
În paralel, Liga pentru Drepturile Omului critică foarte sever chiar [Belgia, într-un nou raport.](https://www.liguedh.be/etat-des-droits-humains-rapport- 2025/) În Belgia, condusă de un guvern de coaliție de dreapta, Liga critică reducerea prestațiilor de asigurări sociale, dar și „utilizarea unor contracte din ce în ce mai precare și flexibile”, precum și „interzicerea muncii de noapte” și flexibilizarea programului de lucru - toate măsuri al căror impact, consideră Liga, este „invizibil”, dar real „în ceea ce privește sănătatea, securitatea, riscurile psihosociale și organizarea vieții private și profesionale”.
În Belgia, poziționarea statului privind dreptul internațional, subfinanțarea justiției, libertatea presei, politica migrației și militarizarea spațiului public prin scoaterea de patrule de soldați pe străzi sunt toate puncte evidențiate de Liga pentru Drepturile Omului în raportul său, care constată un „atac coordonat” asupra pilonilor democrației.
Liga pentru Drepturile Omului nu ezită să numească acest lucru un „proiect fără precedent de dezmembrare socială”.
Fie că este vorba de reforma șomajului, reforma pensiilor, revenirea la muncă a persoanelor bolnave pe termen lung sau reforme care vizează piața muncii (munca de noapte, locuri de muncă flexibile etc.), Liga pentru Drepturile Omului vorbește despre „întreruperi ale drepturilor fundamentale”. „Guvernul prezintă aceste măsuri ca reflectând pur și simplu opțiuni dictate de un cadru bugetar sau de nevoile pieței muncii. Cu toate acestea, atacarea securității sociale echivalează cu privarea populației de o plasă de siguranță esențială pentru a garanta dreptul de a trăi cu demnitate”, conchide Liga.
Cele cinci state ale „dezmembrării sociale”
Cât despre guvernele din cele cinci state membre ale UE deja numite, acestea, scrie Uniunea pentru Libertăți Civile pentru Europa (Liberties), erodează „în mod constant și intenționat” statul de drept. Raportul a fost redactat bazându-se pe dovezi de la peste 40 de ONG-uri din 22 de țări.
Raportul arată că statul de drept a regresat în toate domeniile - justiție, anticorupție, libertatea presei și echilibrul puterilor în societatea civilă - în Slovacia, sub guvernul populist, autoritar și pro-Moscova al lui Robert Fico.
Tabloul se arată la fel de sumbru în Bulgaria, în timp ce Ungaria, unde cei 16 ani de putere ai lui Viktor Orbán s-ar putea încheia după alegerile din 12 aprilie, „rămâne într-o categorie separată, continuând să aplice legi și politici din ce în ce mai regresive, fără niciun semn de schimbare”.
În raport, Republica Cehă, Estonia, Grecia, Irlanda, Lituania, Olanda, România și Spania au fost clasificate drept „țări stagnante”, altfel zis țări în care condițiile statului de drept nu se îmbunătățesc și nici nu se deteriorează.
Polonia s-a încadrat și ea în această categorie, prim-ministrul Donald Tusk încercând să restabilească elemente cheie ale statului de drept – cum ar fi un sistem judiciar independent – desființat de fostul guvern Lege și Justiție (PiS), dar fiind împiedicat de vetoul prezidențial.
Doar Letonia a meritat în raport statutul de „elev harnic”, cu un guvern care îmbunătățește în mod activ standardele statului de drept.
Raportul a mai menționat că mecanismele UE pentru abordarea eroziunii statului de drept se arată, în mare parte, ineficiente, majoritatea statelor membre nereușind să transforme îndrumările în acțiuni concrete, în ciuda recomandărilor de mai mulți ani din partea Comisia Europeană.
Paradoxul este chiar că, dacă ar dori să adere acum la Uniunea Europeană, o țară ca Ungaria, cu un asemenea peisaj autoritar, în care atât economia, cât și justiția sunt conduse în mod concentrat și nedemocratic și cu o politică externă anti-europeană și filo-rusă, ei bine Ungaria, după opinia unanimă a experților, nu ar fi admisă astăzi în clubul democrațiilor europene. Un stat care se află de două decenii în UE a devenit mai puțin democratic decât candidații merituoși care sunt Albania, Muntenegru și Republica Moldova.
