R. Moldova denunță Acordul de constituire și Statutul CSI: Vot în lectură finală
Parlamentul denunță principalele acorduri ale Comunității Statelor Independente (CSI), cu 60 de voturi, în lectura a doua. Spre deosebire de dezbaterile aprinse din prima lectură, decizia din ședința din 2 aprilie a fost luată fără intervenții din partea opoziției.
Prin două proiecte distincte, ambele votate de 60 de parlamentari din cei 90 prezenți la ședință, Republica Moldova se retrage din Acordul de constituire a Comunității Statelor Independente, semnat la Minsk la 8 decembrie 1991, și denunță Statutul Comunității Statelor Independente, adoptat la Minsk la 22 ianuarie 1993.
Adrian Băluțel, vicepreședintele Comisiei pentru politică externă, a precizat că, după votul în prima lectură, din 20 martie, nu au parvenit propuneri sau obiecții în adresa comisiei.
Pentru cele două proiecte au votat deputații Partidului Acțiune și Solidaritate, ai Partidului „Democrația Acasă” și un parlamentar al fracțiunii „Alternativa”.
În nota de fundamentare a proiectelor se menționează că principiul respectării integrității teritoriale și inviolabilității frontierelor, stipulat în Acordul de constituire a CSI, nu este respectat de Federația Rusă, stat care a stat la baza creării Comunității. Rusia l-a încălcat și continuă să o facă prin „actul de agresiune împotriva Georgiei, războiul împotriva Ucrainei, ocuparea și anexarea teritoriilor acestor țări, precum și prin staționarea ilegală a trupelor militare ruse pe teritoriul Republicii Moldova”.
Pe de altă parte, Uniunea Europeană este principalul partener al Republicii Moldova, sprijinind progresul economic, reformele administrative, dezvoltarea infrastructurii și îmbunătățirea bunăstării sociale.
„Prin investiții strategice și cooperare strânsă, UE contribuie activ la parcursul Moldovei către un viitor prosper și stabil”, se menționează în document.
Alinierea la standardele și normele Uniunii Europene, care presupun respectarea suveranității și integrității teritoriale ale țărilor, este incompatibilă cu statutul de membru CSI, a precizat expertul politic Ion Tăbârță pentru Radio Moldova. De asemenea, renunțarea tratatelor fondatoare nu va afecta acordurile din cadrul CSI care aduc beneficii economice modeste țării, a mai spus Tăbârță.
„Ar fi firesc să ieșim dintr-o organizație care exprimă pretențiile geopolitice ale Federației Ruse. Relațiile economice ale Republicii Moldove cu CSI, în momentul dat, au ajuns la un nivel foarte mic. În anul 2025, exportul nostru în CSI era de 15%, din cauza că Federația Rusă a introdus embargouri produselor moldovenești”, a punctat Ion Tăbârță.
Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană la 3 martie 2022, iar pe 23 iunie 2022 Consiliul European i-a conferit statutul de țară candidată. Renunțarea la obligațiile ce decurg din apartenența la CSI reprezintă o măsură de aliniere la angajamentele asumate de țară ca stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană.
Retragerea definitivă din organele statutare ale CSI va conduce și la renunțarea la contribuțiile în bugetul unic al CSI, cota anuală fiind de aproximativ 3.1 milioane de lei.
Până în prezent, Republica Moldova a denunțat aproximativ 70 de acorduri în cadrul CSI. Relațiile cu statele membre se vor baza în continuare pe cadrul juridic bilateral și multilateral al țării.
Ieșirea din CSI a fost contestată anterior de opoziție, care a acuzat „lipsa consultărilor cu societatea și cu diaspora noastră din țările CSI”.
În ședința din 20 martie, comuniștii au afișat pancarte cu mesaje precum „Poporul este împotrivă” sau „CSI – posibilități actuale. Denunțare – pierderi reale”. Deputatul neafiliat Vasile Tarlev a avertizat că retragerea din CSI ar putea avea consecințe negative pe termen lung și nu ar servi interesului național, iar deputatul socialist Vlad Batrîncea a acuzat guvernarea că promovează decizii politice în detrimentul problemelor reale ale țării și că riscă să afecteze economia și cetățenii.
CITIȚI ȘI:
