Câte un caz de cancer de col uterin, înregistrat în fiecare zi în R. Moldova. Medic: „Boala este complet prevenibilă”
Cancerul de col uterin rămâne o problemă majoră de sănătate în Republica Moldova. Deși este o patologie ce poate fi prevenită prin control periodic, succesul este limitat de reticența față de screening și de prejudecăți. Specialiștii avertizează că, în lipsa controalelor regulate, boala este depistată tardiv, chiar dacă metodele moderne permit identificarea și tratarea leziunilor înainte de a deveni cancer.
Situația este îngrijorătoare, deși în R. Moldova există toate instrumentele necesare pentru prevenție, afirmă șefa Unității de coordonare a implementării screening-ului de col uterin, medicul Diana Valuța.
„Problema este cu adevărat gravă, deoarece cancerul de col uterin este unica maladie oncologică din secolul XXI complet prevenibilă și asta ar însemna că trebuie să avem un indicator zero de îmbolnăvire pe țară”, a declarat medicul, la emisiunea Bună dimineața de la Moldova 1.
Cu toate acestea, realitatea arată diferit - anual sunt înregistrate între 300 și 350 de cazuri noi.
„În fiecare zi din an, o femeie este identificată cu acest diagnostic”, a subliniat Diana Valuța, menționând că, pentru o țară mică precum Republica Moldova, aceste cifre sunt semnificative.
Una dintre principalele cauze ale acestei situații este lipsa de controale preventive. Femeile fie nu cunosc importanța screening-ului, fie evită examinările din diverse motive.
„Femeile fie nu merg la medic pentru verificări, nu dispun de această informație, nu cunosc sau le este frică, pentru că maladia aceasta este în mare măsură silențioasă, nu prezintă simptome specifice”, a explicat Valuța.
Mai mult, faptul că boala nu provoacă dureri sau semnale evidente contribuie la amânarea controalelor.
„Simțindu-ne sănătoase, nu mergem la examen profilactic, nu venim la screening, nu dăm curs uneori invitației medicului de familie”, a adăugat medicul.
Screening-ul, esențial pentru prevenție
Specialiștii subliniază că screening-ul este o responsabilitate comună atât a pacientelor, cât și a sistemului medical. Autoritățile încearcă să facă serviciile mai accesibile și mai atractive pentru femei. Diana Valuța menționează că interesul pentru prevenție a crescut în ultimii ani, inclusiv după pandemie.
„Interesul față de sistemul medical, pentru intervenții profilactice, inclusiv pentru vaccinare au crescut în societate”, a precizat medicul.
Screening-ul începe de la vârsta de 25 de ani și presupune efectuarea testului citologic o dată la trei ani.
„Este un test citologic, ori așa-numitul test Babeș-Papanicolau, și se face o dată la trei ani”, a explicat Valuța, menționând că, pe parcursul vieții, o femeie ar trebui să efectueze aproximativ 13 astfel de teste.
Notificări prin e-mail și rolul medicului de familie
Pentru a crește participarea la screening, autoritățile au introdus un sistem de notificare electronică. Femeile eligibile pot primi mesaje de reamintire privind necesitatea efectuării testului.
„Este o reușită a anului 2026, un mecanism foarte bun să invităm femeile, să le atenționăm și să le reamintim despre necesitatea de a face screening-ul de col uterin”, a declarat medicul.
Un rol esențial revine medicilor de familie, care trebuie să informeze pacientele și să le convingă să participe la screening.
„Medicul de familie trebuie să o informeze, să-i reamintească și să ceară consimțământul femeii de a participa”, a explicat Valuța.
Specialiștii dau asigurări că depistarea timpurie nu trebuie să provoace panică, deoarece testele moderne identifică leziuni precanceroase care pot fi tratate.
„Accentul trebuie pus nu pe maladia oncologică desfășurată. Acest test (...) depistează leziuni precanceroase care încă nu sunt maladie desfășurată”, a subliniat medicul.
În astfel de cazuri, pacientele sunt direcționate către investigații suplimentare și tratament.
„Femeile sunt invitate să meargă la două etape: etapa de diagnostic și tratament prin serviciul de colposcopie”, a explicat Diana Valuța.
În Republica Moldova, există o rețea națională de colposcopie, formată din 18 cabinete specializate, unde activează medici certificați.
Amintim că, recent, pentru a îmbunătăți accesul la servicii medicale, au fost inaugurate 22 de cabinete ginecologice la nivel național.
În același timp, conform Programului Național de Imunizări 2023–2027, fetele și băieții beneficiază gratuit de vaccinul împotriva HPV (Virusul Papiloma Uman (HPV) este cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală): o doză pentru cei cu vârste între 9 și 14 ani și două doze pentru categoria 15 - 26 de ani.
Vaccinarea este efectuată la medicul de familie și este complet gratuită. Autoritățile consideră această extindere a vârstei de imunizare până la 26 de ani ca fiind o realizare importantă, aliniată recomandărilor internaționale și esențială pentru protejarea sănătății femeilor.
CITIȚI ȘI:
