Activitatea Parlamentului, reglementată de un nou Cod: Restricții pentru deputații transfugi și reguli mai stricte în plen
Parlamentul Republicii Moldova ar putea funcționa în baza unor reguli noi, mai stricte și mai previzibile. Un proiect al Codului privind organizarea și funcționarea Parlamentului propune limitarea traseismului politic, disciplinarea dezbaterilor din plen și introducerea unor mecanisme noi, precum „Ora Guvernului” și „Ziua opoziției”. Opoziția critică propunerile majorității parlamentare.
Documentul, prezentat public, pe 7 aprilie, de deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Vasile Grădinaru, Ana Calinici și Igor Talmazan, se află în proces de elaborare de mai bine de un deceniu.
„Acest proiect nu este inițiat astăzi, are o istorie foarte lungă. Când am venit în legislatura trecută, el deja exista, am început să lucrăm asupra lui, însă era un document foarte vast, care cuprindea, în esență, două compartimente mari: vorbim despre organizarea și funcționarea Parlamentului, precum și despre aspectul de etică, conduită și statutul deputatului. Fiind un document foarte mare, am început să lucrăm articol cu articol și am constatat că la aspectul de etică și conduită am avansat mult mai rapid, însă pe organizare și funcționare era mai greu”, a explicat vicepreședintele Comisiei juridice, pentru numiri și imunități, Vasile Grădinaru, într-un briefing susținut la Parlament.
Din acest motiv, autorii au decis separarea în două inițiative legislative distincte, pentru a accelera adoptarea normelor privind etica legislatorilor.
Potrivit deputatului, noul Cod vine să actualizeze cadrul normativ existent, în condițiile în care Regulamentul actual datează din 1996, precum și să corecteze disfuncționalități apărute în timp.
Măsuri împotriva traseismului politic
Unul dintre cele mai sensibile subiecte abordate în proiect este traseismul politic. Grădinaru a făcut referire directă la practici din trecut: „În Parlamentul Republicii Moldova, deputații se vindeau ca puciok-ul (mănunchi - n.r.) de pătrunjel la Piața Centrală și treceau dintr-o fracțiune în alta”.
Pentru a preveni astfel de situații, proiectul introduce restricții privind formarea fracțiunilor. Astfel, deputații care părăsesc o fracțiune nu vor mai putea constitui altele noi.
„Ei vor activa în calitate de deputați neafiliați, nimeni nu le interzice să-și continuă activitatea, însă aceștia nu mai pot constitui alte forme de organizare care să participe la administrarea activității Parlamentului”, a explicat Grădinaru.
Limitarea discursurilor la ședințele Parlamentului
Proiectul propune și reguli mai stricte pentru desfășurarea ședințelor plenare, în contextul în care, potrivit autorilor, dezbaterile sunt adesea deviate de la subiect.
„Se întâmplă ca o moțiune simplă să fie dezbătută câte cinci - șapte ore și nu ar fi nicio problemă dacă s-ar discuta la subiect, dar avem situații în care întrebările sunt puse în derizoriu, care nu au nicio treabă cu subiectul discutat, oamenii uneori uită pentru ce au ieșit la tribună. Astfel, în prezentul Cod stabilim foarte clar că, atunci când are loc dezbaterea unui proiect, se discută exclusiv despre conținutul acestuia. De aceea, am venit cu anumite limitări în ceea ce ține de durata alocuțiunii. În acest sens, sunt reduși timpii de intervenție: de la șapte minute la cinci minute pentru fracțiune și de la cinci la trei minute pentru deputați”, a mai subliniat Grădinaru, adăugând că nu este vorba despre limitarea libertății de exprimare, ci despre organizarea mai eficientă a activității parlamentare.
Totodată, se propune instituirea unui interval standard de 60 de minute pentru dezbateri, cu posibilitatea extinderii acestuia.
„Ora Guvernului” și „Ziua opoziției”
O altă noutate este instituirea „Orei Guvernului”, un mecanism prin care miniștrii vor fi invitați lunar în Parlament pentru discuții tematice.
„Cel puțin o dată pe lună, în cadrul Parlamentului va fi invitat un ministru și va fi discutat exclusiv la acest subiect”, a explicat Grădinaru.
În paralel, proiectul prevede instituirea „Zilei opoziției”, în care vor fi dezbătute cu prioritate inițiativele acesteia, autorii susținând că, astfel, vor fi oferite mai multe oportunități de exprimare pentru minoritatea parlamentară.
De asemenea, este introdus conceptul „Ora votului”, pentru a stabili un moment clar al adoptării proiectelor, facilitând monitorizarea de către presă și public.
Integrarea europeană – element central al Codului
Deputata Ana Calinici a subliniat că adoptarea noului Cod reprezintă și un angajament în procesul de integrare europeană.
„Documentul urmează să fie transmis spre expertizare Comisiei de la Veneția, precum și la Comisia Europeană, pentru a recepționa eventuale propuneri, ca să le luăm în considerare pentru lecturile ulterioare”, a declarat, la același briefing, deputata Ana Calinici.
Documentul introduce și obligativitatea unui program legislativ anual, elaborat împreună cu Guvernul, care să includă prioritățile de aderare la UE și să asigure o mai bună predictibilitate a activității parlamentare.
Totodată, sunt extinse atribuțiile Parlamentului și ale comisiilor în domeniul integrării europene, inclusiv în monitorizarea implementării angajamentelor.
Deputatul Igor Talmazan a afirmat, la rândul său, că proiectul urmărește echilibrarea activității între plen, Biroul permanent și comisiile parlamentare, pentru a eficientiza procesul legislativ și că multe dintre prevederi sunt inspirate din practica parlamentară internațională, unde intervențiile sunt limitate pentru a asigura disciplină și eficiență.
Deputații au dat asigurări că proiectul va fi supus unor consultări largi înainte de adoptarea în lectura a doua, exprimându-și speranța că societatea civilă se va implica în perfecționarea documentului.
Menționăm că, recent, mai mulți deputați din opoziție au criticat noul Cod al Parlamentului, documentul care urmează să înlocuiască vechiul Regulament din 1996. De exemplu, vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, deputat al Partidului Socialiștilor, a declarat că varianta actuală a Codului, propusă de PAS, ar conține prevederi care limitează drepturile deputaților din opoziție.
Mai exact, documentul ar reduce capacitatea opoziției de a influența procesul legislativ, lipsește un mecanism clar și obligatoriu pentru examinarea amendamentelor propuse de opoziție în comisiile permanente, iar adoptarea în forma actuală ar afecta negativ „calitatea democrației și a dezbaterilor parlamentare”.
