Expert, despre evenimentele din 7 aprilie 2009: „Conducerea comunistă dorea să mențină R. Moldova sub influența rusă. S-au folosit de revolta sinceră a tinerilor”
Protestele din 7 aprilie 2009 au pornit ca o revoltă populară, dar au fost deturnate de interesele unor forțe obscure, cu scopul de a compromite aspirațiile europene ale tinerilor și de a menține Republica Moldova sub influența Federației Ruse. Opinia aparține analistului politic Ion Tăbârță și a fost exprimată pentru Radio Moldova.
„A fost un protest, o revoltă sinceră a părții europene a societății moldovenești, în mod special a tinerilor care își doreau o altă perspectivă de dezvoltare pentru Republica Moldova – acea spre Uniune Europeană. În schimb, Republica Moldova a rămas izolată în trecut, cu un partid comunist de tip sovietic. Era clar că conducerea comunistă dorea să țină Republica Moldova în trecut, dorea să o mențină în sfera de influență a Federației Ruse”, a declarat analistul politic Ion Tăbârță, în emisiunea „Zi de Zi”, de la Radio Moldova.
Conflictul generațiilor și mitul „loviturii de stat”
Altă constatare este contrastul dintre spiritul pașnic al manifestanților inițiali și scenariul violent care a urmat: în timp ce tinerii ieșeau în stradă din cauza suspiciunilor de fraudă electorală masivă, structurile de putere și actorii externi au pregătit o contra-ofensivă.
„O bună parte din societatea noastră își dorea o altă perspectivă, pentru că exista sentimentul votului furat. Nimeni nu se aștepta că comuniștii vor acumula 60 de mandate (n.r. în Parlament). Resursa administrativă a fost folosită la maximum, campania nu a avut loc după toate rigorile care ne permit să afirmăm că am avut alegeri libere, corecte și, în mod special, neinfluențate. Tinerii au ieșit să protesteze, însă alte forțe s-au folosit de revolta sinceră a tinerilor și au decis să returneze acele proteste și să-i compromită. S-a încercat să dea vina pe România, care a fost învinuită de lovitură de stat”, a explicat Ion Tăbârță.
Provocatori pregătiți pentru destabilizare în masă
Analistul constată implicarea factorului rusesc prin intermediul unor persoane antrenate special din regiunea separatistă pentru a genera haos prin acțiuni planificate.
„Multe din acele mărturii prețioase, dovezi care ar fi fost util de folosit în perioada imediată din aprilie 2009, multe s-au șters, multe persoane nu mai sunt. Va fi complicat. Însă guvernarea sau orice conducere pro-europeană, cu o justiție reformată, ar trebui să pună punct și să facă claritate asupra acelor evenimente, ce am avut atunci. Măcar din punct de vedere moral, simbolic, politic să fie dată o notă și să fie făcute anumite condamnări a celor care au stat în spatele acelor evenimente. Pentru că au fost implicate mai multe forțe din interior și din exterior. Cu certitudine am avut mâna Federației Ruse. Printre acei tineri care au venit și au aruncat cu pietre și au devastat clădirile atât a Parlamentului, cât și a Președinției au fost provocatori din regiunea transnistreană. Persoane bine pregătite pentru destabilizarea ordinii în masă. Au fost implicate mai multe forțe, în umbră au stat mai multe persoane”, a subliniat comentatorul.
„Evenimente trebuie elucidate și condamnate”
În final, Ion Tăbârță avertizează că lecția anului 2009 a fost învățată doar pe jumătate, deoarece mecanismele de control au fost preluate de grupuri de interese „pseudo europene”. „Logica firului general al acelor evenimente trebuie elucidată și condamnat politic, dacă nu va fi posibil juridic”, concluzionează expertul.
„Revoluțiile sunt realizate de romantici, însă rezultatele lor sunt folosite de către pragmatici, este lecția anului 2009. Nu a fost suficientă, schimbarea am avut-o, dar foarte multe practici din regimul lui Voronin ulterior s-au regăsit în structurile noii guvernări din perioada 2016-2019, în care integrarea europeană să fie una mimată. Este important, de a respecta procedurile democratice să fie comise acțiuni care nici pe departe nu s-ar înscrie în logica pro-europeană. De asta este foarte important ca, integrându-ne în Uniunea Europeană, să o facem corect, după modul instituțional al Uniunii Europene”, a conchis Tăbârță.
Protestele din aprilie 2009, care au înlăturat guvernarea comunistă și au deschis calea spre alegeri libere, au evidențiat atât dorința societății pentru schimbare, cât și fragilitatea coeziunii naționale.
Peste 30 de mii de manifestanți, în special tineri, s-au mobilizat în centrul capitalei. Inițial pașnice, manifestațiile s-au transformat într-o revoltă marcată de violențe și dezordini în masă, după ce autoritățile au reacționat brutal.
Peste 600 de tineri au fost arestați, bătuți și torturați în comisariatele de poliție. Deși oficial a fost recunoscut doar decesul lui Valeriu Boboc, ucis în bătaie în Piața Marii Adunări Naționale, societatea civilă a raportat cinci decese asociate brutalităților forțelor de ordine.
La 17 ani de la acele evenimente, victimele încă își caută dreptatea. Ancheta penală continuă, însă adevărul deplin rămâne sub semnul întrebării. Potrivit unui răspuns oferit de PCCOCS la solicitarea Teleradio-Moldova, în dosarele reluate în noiembrie 2021, au fost condamnate până acum 11 persoane implicate în reprimarea violentă a protestelor.
7 aprilie este declarată drept „Ziua Libertății”, de comemorare a tinerilor care au manifestat pașnic în numele democrației.
CITIȚI ȘI:
Lecția de libertate a generației 2009: 17 ani de la protestele din 7 aprilie
Sergiu Musteață: „Ne amintim de 7 aprilie o dată în an și atunci foarte succint”
„Ce a fost pe 7 aprilie 2009?”: Acțiune de comemorare a victimelor protestelor de acum 17 ani
Evenimentele din 7 aprilie 2009 între „revoltă populară” și „lovitură de stat”
