Alegeri în Ungaria: Experții întrevăd „semne de optimism” pentru deschiderea negocierilor politice pentru aderarea R. Moldova și Ucrainei la UE
Rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria este un foarte puternic mesaj al cetățenilor, care au transmis, prin prezența masivă la urne, că nu își mai doresc un „regim iliberal” și o țară care să fie un „pion al Rusiei” în Europa. Victoria lui Péter Magyar, liderul partidului ungar de opoziție Tisza, este un mesaj pozitiv și plin de speranță pentru viitorul Europei, cel al R. Moldova și pentru viitorul politicii de extindere, a declarat eurodeputatul român Dan Barna, vicepreședinte al grupului Renew Europe din Parlamentul European și membru al Comisiei pentru afaceri externe, la emisiunea „ZI de ZI” de la Radio Moldova.
„Știm foarte bine că, până acum, fostul premier Orbán era cel care a blocat acest demers al extinderii și deschiderea negocierilor pentru R. Moldova, ori, în noul context, sunt semne de optimism pentru deschiderea capitolului de negociere și în varianta politică, nu doar tehnică, așa cum sunt în momentul de față”, a precizat Dan Barna.
Deși nu e limpede, deocamdată, cum anume Péter Magyar, care nu a fost până de curând o voce liberală, va încerca să repoziționeze Ungaria, mesajele electorale pe care le-a transmis, inclusiv susținerea direcției europene a Kievului, sunt motive puternice de optimism pentru Republica Moldova și vecina sa Ucraina, afirmă europarlamentarul român.
El a amintit că Viktor Orbán, care alesese să fie un pion al lui Putin în structura Uniunii Europene, a creat foarte multe probleme în ultimii ani în modul de luare a deciziilor la nivel european și blocaje care au vizat, fie și indirect, Republica Moldova.
„Votul cetățenilor Ungariei arată că ei nu-și doresc ca Ungaria să fie, de fapt, pionul antieuropean pe care Putin să-l manevreze în interiorul Uniunii Europene. Acest rezultat readuce speranța și încrederea pentru cetățenii europeni că proiectul Uniunii Europene este, în continuare, un proiect viabil, în care democrația, valorile pe care și cetățenii Moldovei le susțin se bucură în continuare de susținerea majorității cetățenilor europeni, chiar și în state care au avut lideri cum a fost Orbán, care au încercat să mute direcția și busola spre Rusia. Iată că atunci când cetățenii au avut ocazia au exprimat foarte clar poziția că nu doresc a țara lor să fie un pion al Rusiei în Europa”, a mai declarat eurodeputatul român.
„Suveranismul european a suferit o mare înfrângere”
Alegerile parlamentare din Ungaria au demonstrat pentru atâta oară că în Europa funcționează democrația electorală, iar suveranismul european a suferit o mare înfrângere. Poporul maghiar a hotărât că este nevoie de schimbarea vectorilor de politică internă și de politică externă și a realizat-o prin participarea masivă la scrutin, a subliniat politologul Victor Juc, directorul Institutului Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al USM, în cadrul aceleiași ediții a emisiunii „ZI de ZI”.
„Factorul decisiv a fost, totuși, necesitatea de a fortifica Europa, pentru că, în timpul guvernării lui Victor Orbán, s-a făcut un derapaj spre Federația Rusă, spre suveranism și, drept urmare, Ungaria a fost privată de posibilitățile de a folosi mijloace financiare europene pentru reziliență și restabilirea economii sale ruinate atât de corupție, cât și de pandemie”, a comentat politologul.
Învingătorul scrutinului, Péter Magyar, fiind de orientare conservator-liberală, nu va încerca din start să realizeze schimbările pe anumiți vectori, în special în raport cu Ucraina și, implicit, cu Republica Moldova. Acesta se va concentra inițial pe relațiile Ungariei cu Uniunea Europeană.
„Consider că Péter Magyar va fi foarte atent, dar va fi, în același timp, eurofil pentru a readuce Ungaria la masa egalelor în cadrul Uniunii Europene, dat fiind că. pe timpul premierului Victor Orbán, Ungaria practic a fost marginalizată, dar aș spune, mai degrabă, el s-a automarginalizat și Ungaria va reveni la Uniunea Europeană pentru a contribui ca Europa să fie mai puternică. Cel mai important este că suveranismul european a suferit o mare înfrângere”, a afirmă Victor Juc.
Potrivit lui, există o mare speranță că poziția Ungariei față de politica de extindere se va schimba și că aceasta va mai folosi dreptul de veto.
„Suntem optimiști la acest capitol și avem întreaga speranță că, totuși, dreptul de veto nu va fi aplicat și că negocierile oficiale vor începe. Totuși, Péter Magyar a declarat că este nevoie de un referendum în Ungaria pentru a determina parcursul european al Ucrainei. Aceasta este de perspectivă, dar, pe moment, este absolut necesar ca atât Ucrainei, cât și Republicii Moldova să li se deschidă calea pentru negocieri și pe învelișul politico-juridic, nu numai cel tehnic”, a conchis politologul.
Un nou eșec al operațiunilor rusești de imixtiune în alegeri, după cel din R. Moldova
Schimbarea guvernării în Ungaria va avea o importanță foarte mare pentru Republica Moldova. Prioritatea cea mai importantă a Guvernului maghiar va fi restabilirea relațiilor cu Uniunea Europeană, cu instituțiile de la Bruxelles. Din acest considerent, Guvernul de la Budapesta va face tot posibilul pentru a se distanța de Rusia, a comentat analistul politic Valeriu Pașa, președintele comunității WatchDog.
„Putem fi destul de siguri că guvernarea nouă de la Budapesta va scoate acel veto de pe deschiderea negocierilor oficiale cu Ucraina și, respectiv, cu Republica Moldova. Iar acest lucru este foarte important pentru noi. Dincolo de negocierile tehnice pe capitol, deschiderea oficială a negocierilor va apropia acel moment când putem adera la Uniunea Europeană. În al doilea rând, ne așteptăm la faptul că noul Guvern al Ungariei va scoate acel blocaj de pe ajutorul de 90 de miliarde de euro oferit Ucrainei. Respectiv, Ucraina va fi mai sigură, va putea mai bine să se apere în acest război împotriva Federației Ruse, ceea ce automat asigură mai multă stabilitate și securitate pentru Republica Moldova”, a notat analistul.
Valeriu Pașa mai subliniază că rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria marchează un al doilea eșec consecutiv al operațiunilor rusești de imixtiune externă în alegeri coordonate de primul adjunct al șefului administrației prezidențiale a lui Putin, Serghei Kirienko, principalul arhitect al infrastructurii de influență politică a Rusiei atât pe plan intern, cât și extern.
„Primul eșec a fost în Republica Moldova, în 2025, iar acum a urmat Ungaria. Respectiv, Kirienko va căuta să compenseze și să confirme, cumva, eficiența sa, altfel riscă să piardă încrederea dictatorului rus. Consider că acum Kirienko se va concentra foarte mult pe influențarea alegerilor din Armenia, nu atât pentru că acolo este interesul major al Rusiei, cât el personal va avea interesul să confirme că este capabil să-i aducă lui Putin succesele mult dorite în plan de politică externă”, a punctat Valeriu Pașa.
Menționăm că partidul ungar de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar, ar putea controla două treimi din Parlamentul de la Budapesta, în urma alegerilor din 12 aprilie. Victoria lui Péter Magyar reprezintă un punct de cotitură istoric pentru Ungaria și pentru întreaga Europă, marcând sfârșitul a 16 ani de guvernare neîntreruptă a lui Viktor Orbán, un politician apropiat Kremlinului.
CITIȚI ȘI:
