SONDAJ | Jumătate dintre găgăuzi consideră relația cu Chișinăul ca fiind rea, iar 39% vor apropierea de Rusia
O relație deficitară cu Chișinăul, neîncredere în procesul electoral și o minimizare a importanței cunoașterii limbii oficiale a statului - româna - în spațiul public și administrativ. Tabloul transpare din răspunsurile oferite de locuitorii Găgăuziei la sondajul privind percepția asupra situației socio-politice și alegerilor din regiune, datele căruia au fost prezentate public de Asociația Promo-LEX pe 16 aprilie.
Cine ar trebui să organizeze alegerile de la Comrat
Potrivit studiului, circa 40% dintre respondenți consideră că în UTA Găgăuzia există condiții care ar asigura organizarea unor alegeri libere și corecte, în timp ce peste 35% apreciază că actualele condiții sunt doar într-o mică măsură favorabile unui scrutin democratic.
La întrebarea privind instituția care ar trebui să organizeze alegerile pentru Adunarea Populară și funcția de bașcan, opiniile au fost aproape egal împărțite: 43.9% susțin că acest rol îi revine Consiliului Electoral Central al Găgăuziei (CEC UTAG), iar 44% optează pentru organizarea comună a CEC UTAG și a Comisiei Electorale Centrale (CEC) de la Chișinău.
Reprezentanții Promo-LEX consideră că aceste date ar putea consolida comunicarea dintre puterea centrală și cea regională în vederea organizării comune a scrutinului.
Referitor la componența Adunării Populare, peste 57% dintre respondenți sunt de acord cu reducerea numărului actual de 35 de deputați, față de 28% care susțin această idee doar parțial sau deloc. De asemenea, 47% ar accepta ca deputații regiunii să fie aleși de pe liste de partid, în timp ce 32% se opun acestei modificări.
Vă amintim că mandatul Adunării Populare de la Comrat a expirat pe 12 noiembrie 2025, iar data noului scrutin încă nu a fost stabilită.
Relația Chișinău-Comrat și UE versus Rusia
Jumătate dintre respondenți apreciază relația dintre puterea centrală și cea regională ca fiind rea sau foarte rea – 33% și, respectiv, 17%. Relații neutre raportează 30% dintre intervievați și doar 10% le consideră bune.
Sondajul relevă o discrepanță semnificativă în privința direcției geopolitice a țării: apropierea de Federația Rusă este susținută de 39% dintre respondenți, în timp ce integrarea în UE este salutată de doar 6%.
Pentru relații echilibrate cu Estul și Vestul pledează 42% dintre cei intervievați.
Limba română, necesară în rutina zilnică
Aceeași cercetare arată că peste 50% dintre respondenți nu se simt pe deplin parte a societății moldovenești: 17% nu se identifică deloc cu aceasta, iar 37% declară o apartenență limitată la cultura și valorile statului.
Doar 10% dintre găgăuzi se simt complet integrați în societatea moldovenească.
Cunoașterea limbii române nu este considerată obligatorie de 36% dintre respondenți, în timp ce 60% o consideră necesară în rutina zilnică.
Totodată, 32% dintre intervievați declară că știu și folosesc limba română în activitatea zilnică, față de aproximativ 67% care nu o cunosc și nu o utilizează.
Moldova 1, principala sursă de informare în limba română în Găgăuzia
Cele mai populare surse de informare pe subiecte politice în rândul locuitorilor Găgăuzia sunt rețelele de socializare - 46%, portalurile de știri - 42%, discuțiile cu prietenii și rudele - 40%, iar 35% declară că se informează de la televizor.
Principalele canale TV urmărite pentru informații politice sunt GRT (Gagauziya Radio Televizionu) – 63%, 1TV Rusia – 36% și ATV Găgăuzia – 22%. Dintre posturile în limba română, cele mai vizionate sunt Moldova 1 – 18%, TV8 – 14% și Canal 5 – 12%.
În privința rețelelor de socializare sociale, TikTok este sursa-cheie de informare pe subiecte politice pentru 61% dintre locuitorii din Găgăuzia, urmat de YouTube – 59%, Facebook – 58% și Instagram – 57%.
Studiul sociologic „Percepția asupra situației socio-politice, a alegerilor și a relațiilor instituționale din UTA Găgăuzia” a fost realizat de Promo-Lex în parteneriat cu compania sociologică ATES Research Group.
Cercetarea a fost desfășurată sub formă de interviu față în față, în perioada 14-18 martie 2026, pe un eșantion de 410 respondenți din 20 de localități - trei orașe și 17 sate din UTA Găgăuzia. Marja de eroare este de 4.6%.
Autor: Liubomir Guțu
CITIȚI ȘI:
