REFORMĂ | Singurul raion care ar putea deveni al 14-lea municipiu din R. Moldova: „Vom fi comparabili cu municipiul Chișinău”
Taraclia ar putea dispărea ca raion și deveni al 14-lea municipiu din Republica Moldova. Cel puțin, așa prevede conceptul de reformă a administrației publice locale, prezentat de Guvern la începutul lunii aprilie curent. Opiniile primarilor din regiune sunt împărțite: în timp ce unii susțin reorganizarea și oportunitățile de dezvoltare, alții atrag atenția asupra riscurilor care, deocamdată, nu pot fi anticipate.
Conceptul prezentat public de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, prevede o abordare distinctă pentru raionul Taraclia, unde majoritatea populației este de etnie bulgară.
Această unitate administrativă nu va fi comasată după modelul general, ci va fi transformată într-un municipiu de nivelul II, păstrându-și identitatea locală și culturală, beneficiind, în același timp, de o administrație consolidată.
Potrivit Registrului de stat al populației, raionul Taraclia avea, pe 1 aprilie curent, 43.388 de locuitori, fiind unul dintre cele mai mici raioane din R. Moldova, după Basarabeasca, unde sunt doar 30.447 de locuitori.
Taraclia, ca municipiul Chișinău
„Raionului Taraclia i se va acorda statutul de municipiu. Raionul va fi păstrat, se va schimba doar denumirea. Ni se oferă o oportunitate importantă - statutul de municipiu de nivelul II, ceea ce înseamnă că vom fi comparabili cu municipiul Chișinău”, a declarat președintele raionului Taraclia, Lazari Dermenji, pentru Teleradio-Moldova.
Potrivit președintelui de raion, noua structură va include un primar general și până la cinci primării în localitățile care depășesc pragul de 3.000 de locuitori.
În componența municipiului ar urma să fie incluse mai multe sate din apropiere - Aluat, Novosiolovca, Balabanu și Cealâc, precum și alte comune care vor fi comasate pentru a atinge pragul necesar de populație. În același timp, există provocări legate de localitățile care nu ating acest prag, cum ar fi Corten și Valea Perjei.
„Corten va fi inclus în Taraclia, pentru că este mai aproape de Taraclia, iar Valea Perjei va fi anexat la Tvardița. Acestea sunt variantele luate în calcul. Și mai avem localitatea Cairaclia. Persistă și problema geografică: în această zonă, satele alternează cu sate găgăuze, iar distanțele dintre localități nu sunt mici. Aceasta este dificultatea principală. Căutăm soluții pentru comasare. Cel puțin, la consultări am spus că vom analiza toate variantele posibile”, a explicat Dermenji.
În total, viitorul municipiu Taraclia ar urma să aibă aproximativ 26.000 de locuitori, dintre care circa 10.000 în oraș și restul în localitățile din jur.
„Reorganizarea trebuie aplicată individual, nu după șablon”
La nivel local, opiniile aleșilor sunt nuanțate. Primarul satului Valea Perjei, Ivan Nereuța, afirmă că susține, în principiu, reforma, dar insistă asupra unei abordări flexibile.
„Nu ar trebui aplicat un șablon rigid, de tipul 'trei mii de locuitori' și toate se unesc, ci trebuie analizată fiecare localitate separat”, ne-a spus primarul.
Nereuța a atras atenția că bugetele locale ar putea rămâne, în mare parte, la același nivel, întrucât nu este clar de unde vor proveni resurse suplimentare.
În același timp, el a avertizat asupra dificultăților de acces la servicii pentru locuitori, având în vedere că Valea Perjei se află la o distanță de aproximativ 50 km de Taraclia, iar legăturile cu alte localități sunt complicate.
„Oricât de digitalizate ar fi serviciile, nu toate problemele pot fi rezolvate în regim online. Uneori, este necesară prezența fizică”, a subliniat Nereuța.
Primarul consideră că primăriile autosuficiente ar trebui menținute, cel puțin pe termen mediu, invocând faptul că localitatea sa a atras în ultimii zece ani peste 120 de milioane de lei în proiecte.
„Cea mai apropiată 'vecinătate' este, de fapt, Ucraina, la doar șase kilometri, iar în jur sunt șase localități ucrainene, fiecare la o distanță de aproximativ șapte - opt km. În schimb, alte localități din R. Moldova sunt la 30 - 35 km distanță. În cazul primăriilor mici, comasarea poate fi explicată. Dar pentru primării mari, cum este a noastră, este dificil de justificat. Noi avem aproximativ 40 km de drumuri proprii. Consider că este o decizie greșită și că este necesară o abordare individuală, nu una standardizată. Dacă o primărie este autosuficientă, ar trebui să fie lăsată să funcționeze în continuare, pentru a-și dezvolta comunitatea. Pentru noi, cea mai bună opțiune este ca Valea Perjei să rămână așa cum este - o primărie autosuficientă. Doar în acest an avem granturi de 10 milioane. În fiecare an implementăm câte un proiect. De aceea, Primăria Valea Perjei ar trebui să rămână independentă, cel puțin pentru următorii 10 ani. Dacă, în viitor, va fi posibilă o eventuală comasare cu Găgăuzia, având în vedere că Ceadâr-Lunga este la doar 15 km, atunci s-ar putea discuta despre o astfel de opțiune. În prezent, însă, mi se pare inoportun”, a declarat primarul, pentru Teleradio-Moldova.
„Există multe întrebări, dar reforma este, în principiu, pozitivă”
O poziție mai favorabilă reformei este exprimată de primarul orașului Tvardița, Gheorghi Popov.
„Apreciez pozitiv reorganizarea orașului Taraclia în municipiu. Tvardița, de asemenea, va deveni parte a municipiului Taraclia”, ne-a spus el.
Totuși, edilul recunoaște că există încă multe aspecte incerte, în special în ceea ce privește gestionarea bugetelor și modul de funcționare a noii structuri administrative.
„Sunt multe, foarte multe întrebări la care am vrea să primim răspunsuri. De exemplu, legate de buget. Tvardița va rămâne cu propriul buget, acesta nu va fi inclus într-un fond comun. Totuși, va exista și bugetul municipiului. Cum se va face această tranziție pentru celelalte primării? Cum va arăta acest proces? Deocamdată, sunt multe neclarități, mă refer în special la viitorul municipiu Taraclia. Dar cred că, între timp, lucrurile se vor aranja”, a opinat Popov.
Acesta a adăugat că, în cazul Tvardiței, serviciile publice funcționează deja eficient, inclusiv prin Centrul Unificat de Prestare a Serviciilor (CUPS), motiv pentru care impactul reformei este greu de estimat. În același timp, el consideră că autoritățile trebuie să se inspire din exemplele europene pentru a asigura o implementare eficientă și acceptată de populație.
„Aproape fiecare stat din Europa a trecut prin astfel de reforme. Se poate prelua ce este mai bun din experiența fiecăruia și crea un program adaptat pentru Republica Moldova, care să fie în beneficiul oamenilor și să contribuie la menținerea populației în țară. În rest, vom vedea cum vor evolua lucrurile. Sperăm că totul va fi bine”, a conchis Gheorghi Popov.
„Vor putea fi atrase granturi mai mari”
Primarul satului Corten, Stepan Tanurcov, vede reforma ca pe o necesitate, în contextul scăderii populației și al nevoii de a atrage investiții mai mari.
„Trebuie să consolidăm primăriile mari, deoarece populația este în scădere. Această consolidare ne-ar permite să atragem mai multe proiecte”, afirmă primarul.
Deși localitatea este relativ autosuficientă, edilul admite că procesul de comasare este inevitabil și trebuie gestionat pragmatic. Autoritățile din Corten înclină spre includerea localității în municipiul Taraclia, nu în Tvardița, în special din considerente logistice.
„Noi tindem mai degrabă să ne alăturăm municipiului Taraclia decât orașului Tvardița. Suntem o localitate de tranzit - tot transportul trece prin Taraclia și Ceadâr-Lunga. De aceea, ne este mai convenabil să mergem la Taraclia. Cred că vom discuta cu consilierii, vom organiza o adunare a satului și vom explica oamenilor. Din punctul meu de vedere, este mai bine să fim parte din Taraclia - este mai aproape, totodată acolo se află centrul medical, centrul de sănătate și alte servicii. Iar distanța este de aproximativ 24 - 25 km”, ne-a spus Tanurcov.
În opinia sa, reforma nu va reduce accesul la servicii, întrucât acestea vor continua să fie oferite la nivel local, iar digitalizarea va compensa eventualele dificultăți. Mai mult, în opinia oficialului, comasarea ar putea aduce beneficii financiare importante.
„Oamenii, probabil, nici nu vor simți schimbarea. Investițiile vor continua, doar că vor fi gestionate la nivel de municipiu, nu doar la nivelul satului. Avantajul este că vor putea fi atrase granturi mai mari. De exemplu, un proiect pentru 2.000 de locuitori este diferit de unul pentru cinci-șapte mii de locuitori. Astfel, comasarea poate aduce finanțări mai consistente și dezvoltare”, a punctat primarul, subliniind că proiectele pentru comunități mai mari sunt mai atractive pentru finanțatori.
Potrivit Сonceptului guvernamental de reformă, transformarea raionului Taraclia în municipiu presupune comasarea administrației raionale cu cea a orașului Taraclia, în timp ce funcția de președinte de raion va fi înlocuită de cea de primar general, iar Consiliul raional – de un Consiliu municipal. Noul municipiu va exercita atât atribuții de nivelul întâi pentru oraș, cât și de nivelul al doilea pentru întreg teritoriul.
Autoritățile susțin că această reformă nu reprezintă doar o schimbare administrativă, ci și o oportunitate de modernizare a guvernării locale, prin reducerea birocrației, utilizarea mai eficientă a fondurilor publice și îmbunătățirea serviciilor pentru cetățeni. În același timp, modelul propus ar permite păstrarea identității culturale specifice regiunii, unde, potrivit datelor recensământului din 2024, aproximativ 65% din populație este de etnie bulgară.
Chiar dacă direcția generală este conturată, discuțiile la nivel local arată că procesul rămâne unul sensibil, marcat de întrebări legate de accesul la servicii, echilibrul bugetar și menținerea autonomiei comunităților. Autoritățile locale urmează să continue consultările cu cetățenii, în încercarea de a identifica cele mai potrivite soluții pentru fiecare localitate.
Menționăm că reforma administrației publice locale prevede comasarea primăriilor mici, introducerea unui prag minim de 3.000 de locuitori per primărie și reducerea numărului de raioane de la 32 la 10, în paralel cu reorganizarea serviciilor publice și triplarea stimulentelor financiare pentru autoritățile locale.
Reforma vine în contextul în care autoritățile consideră actualul sistem „dificil” și ineficient, în condițiile în care peste 87% dintre cele 892 de primării au sub 3.000 de locuitori, iar veniturile proprii acoperă doar aproximativ 11% din bugete, restul fiind susținut de transferuri de la stat, ceea ce limitează investițiile și afectează accesul populației la servicii publice de bază.
CITIȚI ȘI:
