Autoritățile își propun să atingă o rată de vaccinare de 95% până în 2027: Bolile care au reapărut în R. Moldova după ce anterior fuseseră eradicate
Părinții care aleg să nu-și vaccineze copiii nu își asumă, în realitate, responsabilitatea pentru această decizie, întrucât, în situații de urgență medicală provocate de lipsa imunizării, oricum ajung să apeleze la sistemul public de sănătate, unde tratamentul este gratuit și suportat de stat. La fel, eventualele complicații sau consecințe pe termen lung devin, în mare parte, o povară pentru sistemul public, atrage atenția Nicolae Furtună, șef al Direcției bolilor transmisibile din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP).
Potrivit specialistului, vaccinarea nu doar protejează sănătatea, ci reprezintă și cea mai eficientă și mai puțin costisitoare soluție de prevenție.
„În cazul unei eventuale dizabilități, cauzate de lipsa vaccinării, pacientul va beneficia de suport social din partea statului. Deci, asumarea este, deocamdată, vorbe goale aruncate în vânt”, a spus Furtună, la emisiunea Zi de Zi de la Radio Moldova.
Potrivit lui, obiectivul de 95% acoperire vaccinală nu este atins, indicatorii variind în Republica Moldova între 85% și 90%, în funcție de tipul de vaccin.
„Din păcate, la capitolul acoperirii vaccinale nu stăm foarte bine... Aceasta este o vulnerabilitate”, a declarat specialistul.
Situația este îngrijorătoare în raioanele din stânga Nistrului, în unele regiuni din Găgăuzia - Ceadâr-Lunga, Comrat și Vulcănești, precum și în municipiile Chișinău și Bălți.
În cazul regiunii transnistrene, autoritățile constituționale nu dețin date exacte privind nivelul real de vaccinare, ceea ce complică evaluarea riscurilor, a precizat Nicolae Furtună.
Consecințele unei acoperiri insuficiente sunt deja vizibile. În ultimii ani, Republica Moldova s-a confruntat cu reapariția unor boli considerate anterior ținute sub control. Furtună a menționat că, în perioada 2024 - 2025, au fost înregistrate aproximativ 400 de cazuri de rujeolă, în ciuda statutului anterior de țară liberă de transmitere endemică.
De asemenea, între 2023 și 2024, au fost raportate aproape 2.000 de cazuri de tuse convulsivă, comparativ cu doar câteva cazuri anual în anii precedenți.
„Un dolar investit în imunizări, aduce beneficii de până la 54 de dolari”
Specialistul subliniază că majoritatea îmbolnăvirilor apar la copii nevaccinați sau vaccinați incomplet, iar responsabilitatea deciziilor de refuz al vaccinării este adesea evitată.
„Aceste două situații au demonstrat că niciun părinte nu-și asumă absolut nimic. Doar constată faptul că copilul lor s-a îmbolnăvit și trebuie să alerge repede să-l spitalizeze pe seama și din contul statului. Iată care este asumarea”, a punctat acesta, evidențiind riscurile severe, inclusiv complicațiile pe termen lung sau chiar decesul.
În pofida acestor provocări, autoritățile își propun să atingă o rată de vaccinare de cel puțin 95% până în 2027, prin Programul Național de Imunizări. Furtună consideră acest obiectiv realizabil, invocând experiențe anterioare când acoperirea vaccinală a ajuns la 98%.
Acesta insistă însă asupra necesității unui efort comun: implicarea sistemului de sănătate, a instituțiilor educaționale, a comunităților și a liderilor de opinie. Argumentul economic și social este, de asemenea, relevant.
„Un dolar investit în imunizări, aduce beneficii de până la 54 de dolari”, a explicat specialistul, precizând că aceste beneficii se reflectă în sănătatea populației, în anii de viață câștigați și în reducerea riscurilor de complicații sau decese.
Un alt obstacol îl reprezintă reticența unor părinți, uneori justificată prin convingeri personale sau religioase. Furtună consideră că aceste argumente sunt, de fapt, pretexte: „Este un fel de eschivare, se găsesc fel de fel de motive pentru a nu vaccina”.
Reprezentantul ANSP a remarcat și un paradox: aceleași persoane care refuză vaccinarea în R. Moldova acceptă imunizarea atunci când se află în state unde aceasta este obligatorie.
În acest context, autoritățile analizează inclusiv măsuri legislative pentru a încuraja vaccinarea.
„Prin rugăminte, e greu de convins. În același timp, noi nu renunțăm de a ne întâlni, de a educa, de a ne consolida eforturile și a ajunge la fiecare părinte, la fiecare tutore, la fiecare mamă, ca să înțeleagă că imunizarea este calea cea mai ieftină, cea mai simplă, cea mai ușoară, cea mai necostitoare pentru fiecare copil și adult, să ajungem la toți, la fiecare, să-i convingem și să le demonstrăm că proflaxia prin vaccinare e mai eficient și mai eficace decât boala care poate fi fatală”, declarat Furtună la postul național de radio.
„Toate vaccinurile sunt sigure și eficiente”
În ceea ce privește calitatea vaccinurilor, specialistul a respins ideea că serurile din sistemul privat ar fi superioare celor din instituțiile publice. El a explicat că, în multe cazuri, este vorba despre aceiași producători și aceleași produse.
„Diferența dintre ele este zero”, a afirmat acesta, oferind exemplul vaccinului rotaviral.
În cazul vaccinului împotriva HPV, diferențele țin doar de tipul de formulă - bivalent, tetravalent sau nonavalent, însă toate variantele sunt sigure și eficiente.
„Toate vaccinurile sunt calitative, eficiente, inofensive, sigure și previn deopotrivă maladiile imuno-dirijabile”, a concluzionat Nicolae Furtună.
Menționăm că, în Republica Moldova, este marcată, în perioada 21-30 aprilie, Săptămâna Europeană a Imunizării, un moment dedicat informării populației despre importanța vaccinării și evaluării nivelului de protecție împotriva bolilor prevenibile.
CITIȚI ȘI:
Nevaccinarea ar putea costa R. Moldova 33 de milioane de dolari până în 2035
Focar de rujeolă în Bulgaria: Rata cea mai mare de infectare, la copiii sub un an
Rata de vaccinare în Republica Moldova este în scădere, sub pragul recomandat de 95%
Vaccinarea salvează vieți: autoritățile lansează o campanie națională de informare
