UTA Găgăuzia nu poate să funcționeze cu o legislație paralelă. Expert: „Este nevoie de un mecanism de control constituțional”
Depășirea impasului politic privind organizarea alegerilor în Unitatea Teritorială Autonomă (UTA) Găgăuzia este un test pentru statul de drept din Republica Moldova. Expertul WatchDog, Andrei Curăraru, atrage atenția asupra pericolului de subminare a autorității statului și pledează pentru „o soluție constituțională și demarcată în Codul Electoral”, care să indice unde se termină atribuțiile Comratului.
Este vorba despre o tentativă a autorităților regionale de a instaura un cadru legal care să ignore Codul Electoral, fapt ce ridică semne de întrebare asupra modului în care va fi condusă regiunea.
„Pare un conflict, o problemă nu atât de semnificativă, ea trebuie rezolvată mai degrabă pe cale juridică și trebuie definitivat însă și statutul. Să lăsăm ca în Găgăuzia să funcționeze cu o legislație paralelă contravine normelor naționale. (...) Miza e poate și mai mare legată de cum funcționează autonomia și care este regimul constituțional al Găgăuziei. Poate să aibă Găgăuzia legi care contravin Codului Electoral al Republicii Moldova, dar și eminamente cine va conduce această autonomie”, a explicat reprezentantul WatchDog în cadrul emisiunii ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
În depășirea impasului, Curăraru propune crearea unei entități electorale tranzitorii, negociate între ambele părți, dar cu monitorizarea Comratului pe motiv că „încearcă să-și aloce mai multe drepturi decât le au”, constată expertul. Pentru a asigura alegeri libere și corecte, sistemul electoral din UTA Găgăuzia necesită o reformă structurală, care să fie testate pe parcursul mai multor „cicluri politice”.
Trebuie să existe o soluție constituțională, „demarcată clar în Codul Electoral: o lege care să reglementeze o perioadă de tranziție, în care alegerile să fie organizate de o entitate negociată de ambele părți”. „Să fie creat acest mecanism de control din partea Chișinăului ca astfel de legi să meargă automat la Curtea de Apel Comrat sau la Curtea Constituțională și să fie declarate neconstituționale, dacă ele contravin legislației naționale”, a subliniat el.
Referitor la disproporționalitatea votului în regiune, reprezentantul WatchDog constată că sistemul actual este inechitabil sub aspectul reprezentativității democratice a Adunării Populare.
„Sunt deputați regionali care sunt aleși cu câteva sute de voturi și alții care sunt aleși cu câteva mii de voturi și asta vorbește despre cât este de disproporționat; acestea mai trebuie balansate. Chiar dacă se dorește menținerea unui sistem uninominal, el trebuie făcut așa ca această partajare pe circumscripții să fie mai adecvată”, a punctat Andrei Curăraru.
De asemenea, expertul avertizează că incapacitatea de a rezolva criza din Găgăuzia ar putea fi taxată de Bruxelles în ratingul țării în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
„Calculul trebuie să fie legat în primul rând de faptul ca această soluție să fie dată înainte de raportul anual al Comisiei Europene privind dezvoltarea reformelor pe teritoriul Republicii Moldova. Asta ar putea să ne afecteze inclusiv scorul la acest raport”, a conchis Andrei Curăraru la Moldova 1.
Precizăm că mandatul Adunării Populare a Găgăuziei a expirat în noiembrie 2025, însă datele stabilite pentru vot, 22 martie și 21 iunie 2026, au fost anulate succesiv prin deciziile Curții de Apel Sud.
În cadrul discuțiilor purtate pe 23 aprilie de către șefa statului, Maia Sandu, și spicherul Igor Grosu, cu aleșii locali și deputații din autonomie, s-a invocat lipsa normelor de finanțare a campaniilor electorale, absența mecanismelor de control și transparență, precum și discrepanțele privind listele electorale sau lipsa unui sistem de verificare a alegătorilor. Astfel, s-a dispus elaborarea unor „soluții rapide” pentru desfășurarea unui scrutin „liber și corect”.
De acestea se va ocupa un grup de lucru, care va elabora un document privind particularitățile alegerilor în regiune, cu implicarea societății civile și a Comisiei Electorale Centrale. Acesta va viza organizarea alegerilor în regiunea găgăuză, astfel încât scrutinul să poată avea loc în cursul acestui an.
În paralel, Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională pentru a verifica constituționalitatea unor prevederi din Legea privind statutul special al UTA Găgăuzia, în special a celor care permit Adunării Populare să își desemneze propriul organ electoral.
CITIȚI ȘI:
