Patru ani de vetting: Viteza procesului ar trebui să fie mai mare, afirmă experții
Procesul de evaluare extraordinară a integrității judecătorilor și procurorilor, numit și vetting, prezintă, după patru ani de la lansare, o dinamică îmbunătățită, potrivit membrilor comisiilor de profil. Totuși, experții atenționează asupra ritmului lent care riscă să blocheze examinarea dosarelor în instanțe. Un punct sensibil rămâne recentul amendament care facilitează numirea membrilor internaționali prin reducerea numărului de voturi necesare în Parlament. În timp ce analiștii critică această relaxare a regulilor, Igor Chiriac, vicepreședintele Comisiei juridice, pentru numiri și imunități, susține că decizia a fost singura cale pentru deblocarea vettingului.
Candidații cooperează mai bine cu membrii comisiilor de evaluare externă, comparativ cu anii precedenți, fapt ce îmbunătățește ritmul vettingului, a constatat membra Comisiei Pre-vetting, Nadejda Hriptievschi, în cadrul dialogului de politici Justice4Moldova, organizat pe 28 aprilie la Chișinău, având ca temă „Patru ani de vetting: Lecții și perspective pentru reforma justiției”.
Extinderea procesului de vetting asupra mai multor categorii de procurori și judecători, demarată anul trecut, ar trebui evitată pentru a nu bloca examinarea dosarelor în instanțe, a spus experta în justiție de la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Angela Popil.
„Dacă există intenția de a transforma procedura de vetting într-un full vetting asupra întregului corp de judecători și întregului corp de procurori, trebuie să încercăm să identificăm soluția astfel încât să nu blocăm instanțele și activitatea procuraturii, pentru că această extindere a procedurii de vetting va avea un impact foarte serios asupra justițiabililor”, a atenționat Popil.
Și credibilitatea procesului ar putea fi afectată de un amendament la o lege votată în lectura a doua, prin care a fost redus pragul de voturi necesare pentru desemnarea membrilor internaționali în Comisia de evaluare externă a procurorilor, de la 61 la 51. Decizia ar putea seta un precedent de neconstituționalitate, în cazul unui aviz negativ din partea Comisiei de la Veneția, și ar putea afecta încrederea în reforma justiției din partea societății și a partenerilor de dezvoltare.
„Creează impresia că membrii internațional riscă să fie numiți doar de către majoritatea parlamentară sau de un singur partid politic. Nu s-a mers pe punerea în discuție a altor candidați care s-a considerat că au trecut concursul”, a precizat Popil.
În replică, vicepreședintele Comisiei juridice, pentru numiri și imunități, Igor Chiriac, a declarat că amendamentul a contribuit la asigurarea vitezei și eficienței procesului de vetting.
„Consensul este necesar, dar nu trebuie să ne mințim că o să găsim de fiecare dată consens politic. Facem supliniri cu oameni care cunosc procesul, ca să nu fie necesară o anumită perioadă de a intra în esență, de a percepe procedurile. Scopul a fost de a da un impuls în procesul de vetting al judecătorilor și procurorilor”, a precizat deputatul.
Pentru a accelera procesul de evaluare externă a procurorilor, ar trebui să fie instituit un mecanism, iar pentru a construi un sistem credibil, interimatele în funcțiile manageriale ar trebui să reprezinte o excepție, a menționat, la același eveniment, membra Consiliului Superior al Procurorilor, Elena Roșior.
„Noi vrem niște termene prestabilite pentru sistemul procuratorii. Ne dorim un sistem al procuratorii în care funcțiile-cheie manageriale să fie ocupate în baza unor concursuri transparente, obiective, pe niște criterii prestabilite”, a punctat Roșior.
Precizăm că, în total, 178 de judecători au fost supuși procedurii de vetting din cel 208 notificați: 70 sau 40% au promovat evaluarea, 69 au demisionat pe parcurs, iar 39 au picat evaluarea.
Totodată, sistemul procuraturii înregistrează întârzieri și mai mari: din 130 de procurori evaluați, doar 22 au promovat, șapte au picat, iar dosarele a aproximativ 100 sunt încă examinate.
Comisia Pre-Vetting și-a încheiat mandatul odată cu publicarea raportului final, prezentat pe 10 februarie curent, după aproape trei ani de activitate. Potrivit documentului, Comisia a evaluat 69 de candidați – judecători și procurori – care au concurat pentru funcții în organele de autoadministrare ale sistemului, iar 26 dintre ei au promovat evaluarea, adică 38%.
