Experți, despre agentul Alexandru Bălan: „Rămâne un risc de securitate pentru R. Moldova și România”
Republica Moldova a realizat primul schimb internațional de prizonieri din istoria sa – doi ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) reținuți la Moscova au revenit acasă în schimbul grațierii și predării către Belarus a lui Alexandru Bălan, fost director adjunct al SIS, condamnat pentru divulgarea secretelor de stat. Deși autoritățile susțin că operațiunea nu pune în pericol securitatea țării, experții în probleme de securitate și justiție sunt sceptici și avertizează că Bălan rămâne un risc real pentru R. Moldova și România.
Fostul deputat, ministru al Justiției și ex-președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a apreciat operațiunea drept una inteligentă, dar avertizează că statul trebuie să ia măsuri imediate pentru a preveni riscurile generate de accesul anterior al lui Bălan la informații clasificate.
„Cred că cel mai bine ar fi ca, la nivelul SIS, să fie constituită o comisie internă pentru a verifica la ce dosare a avut acces Alexandru Bălan și în ce măsură persoanele pe care le cunoaște pot fi compromise după plecarea sa în Belarus”, a declarat juristul, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Tănase s-a arătat sceptic vizavi de declarațiile președintei Maia Sandu privind lipsa riscurilor după eliberarea lui Bălan.
„Eu nu aș fi atât de optimist. El a fost 20 de ani în serviciu și a avut acces la o multitudine de informații clasificate. Informațiile pe care le deține din acea perioadă nu pot fi ignorate”, a punctat fostul ministru al Justiției.
România a fost unul dintre cele trei state care au contribuit la realizarea operațiunii. Iulian Fota, fost consilier prezidențial în domeniul securității naționale din România, a subliniat că implicarea mai multor state conferă cazului o dimensiune regională și internațională semnificativă.
„Este foarte bine că acest individ a fost prins și dat pe mâna justiției. Faptul că a ajuns să fie monedă de schimb într-o operațiune internațională înseamnă că el a fost important pentru serviciile secrete ale Belarusului. De obicei, agenții marginali nu sunt recuperați în această formă”, a subliniat Fota.
Expertul bănuiește că Belarusul a fost doar o fațadă, interesele reale aparținând Federației Ruse.
„Cred că Belarusul este o interfață în această poveste. Toată operațiunea a fost și este în continuare de interes major pentru Moscova, iar serviciile secrete ruse sunt probabil implicate. Cunoaștem cu toții colaborarea strânsă dintre cele două state”, a comentat Fota, în cadrul emisiunii „Zi de Zi”.
Fostul consilier avertizează că Bălan poate crea în continuare probleme de securitate atât pentru R. Moldova, cât și pentru România.
„Faptul că Belarusul a insistat pentru recuperarea lui Bălan spune mult despre valoarea sa informațională. Ei îl văd în continuare ca pe un depozitar al unor informații și cunoștințe utile. Acesta nu este un lucru bun din perspectiva securității Republicii Moldova și nici a României”, a declarat Iulian Fota, la postul național de radio.
Condamnat pe 15 aprilie, extrădat din România pe 24 aprilie și grațiat pe 28 aprilie, cazul lui Alexandru Bălan a stârnit revoltă în societatea moldovenească. Expertul în justiție Alexandru Bot a explicat de ce această procedură ridică semne de întrebare.
„Cel mai probabil, vorbim despre o excepție politică, nu despre o practică-standard. Procedura de grațiere nu prevede excepții de tipul schimbului de prizonieri sau de spioni. Președinția și-a asumat acest exercițiu, deși regulamentul nu prevede asemenea situații”, a opinat Bot.
Potrivit expertului, mecanismul de grațiere trebuie reformulat pentru a nu mai fi utilizat în afara procedurilor legale.
„Avem un context regional care presupune riscuri de securitate. Situații nestandarde – capturarea de prizonieri politici sau alte categorii de persoane reținute – vor trebui reglementate. Avem nevoie de un cadru legal separat pentru astfel de situații excepționale”, a explicat Bot.
Alexandru Bot a atras atenția și asupra vulnerabilităților sistemului de securitate, evidențiate de acest caz.
„Trebuie să analizăm prejudiciile care ne-au fost cauzate. Un adjunct al SIS a ajuns să fie colaborator al unui stat străin. În primul rând, trebuie să verificăm riguros persoanele numite în funcții-cheie, iar în al doilea rând - să pornim investigații ample pentru a înțelege cum acest om a ajuns într-o poziție care îi permitea să livreze informații sensibile altor state”, a conchis expertul în justiție.
Amintim că doi ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate au fost repatriați în Republica Moldova, după ce au fost eliberați din Federația Rusă. Revenirea acestora a fost posibilă în urma unui schimb internațional de persoane, care a inclus doi cetățeni moldoveni și trei polonezi.
Potrivit înțelegerii, Alexandru Bălan a fost grațiat pe 28 aprilie prin decret prezidențial și a plecat în Belarus.
Acesta fusese extrădat la Chișinău pe 24 aprilie, unde fusese condamnat recent la un an și șase luni de închisoare pentru divulgarea secretului de stat, după ce s-a aflat în arest preventiv în România, fiind acuzat că ar fi divulgat informații secrete de stat privind România serviciilor secrete din Belarus, loiale Moscovei.
CITIȚI ȘI:
