Cum a ajuns Armenia, o țară atât de integrată în orbita Rusiei, să primească majoritatea liderilor europeni?

Liderii europeni se reunesc în Armenia pentru două summituri fără precedent într-o țară considerată de mult timp cel mai apropiat aliat al Rusiei în Caucazul de Sud. Semnificația simbolică pentru această țară cu o populație de mai puțin de trei milioane de locuitori este greu de supraestimat - Armenia este membră a Uniunii Economice Eurasiatice a președintelui rus Vladimir Putin, iar Moscova deține o bază militară pe teritoriul armean, notează BBC.
Peste 30 de lideri europeni, între care și președinta R. Moldova, Maia Sandu, liderul de la București, Nicușor Dan, vor participa luni, 4 mai, la summitul Comunității Politice Europene (CPE) din capitala Erevan.
Pe 5 mai va avea loc primul summit bilateral UE-Armenia, la care vor participa președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa.
Armenia depinde în mare măsură de Rusia pentru resursele energetice. Aceasta cumpără gaz rusesc la un preț preferențial - lucru pe care Putin a ținut să-l sublinieze când prim-ministrul Nikol Pașinian a vizitat Moscova la 1 aprilie.
El a subliniat că Rusia vinde gaz Armeniei la prețul de 177.50 de dolari pe 1.000 de metri cubi, în timp ce în Europa acesta costă 600 de dolari.
„Diferența este mare, este semnificativă”, a declarat președintele rus.
Cum a ajuns o țară atât de integrată în orbita Rusiei să primească majoritatea liderilor europeni?
Punctul de cotitură a fost războiul din 2023 dintre Armenia și vecina sa, Azerbaidjan.
Când Azerbaidjanul a lansat o operațiune militară fulgerătoare pentru a finaliza preluarea controlului asupra Nagorno-Karabah - expulzând peste 100.000 de persoane de etnie armeană - Rusia, care avea forțe de menținere a păcii pe teren, a stat deoparte.
Nici incursiunile anterioare ale Azerbaidjanului pe teritoriul armean nu au primit un răspuns din partea Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, condusă de Rusia.
„Ne-am dat seama că arhitectura de securitate în care ne aflăm nu funcționa”, a declarat pentru BBC Sargis Khandanyan, președintele comisiei pentru relații externe din Adunarea Națională a Armeniei.
Cu un an înainte, UE mediase un acord de recunoaștere a frontierelor, în cadrul căruia a desfășurat o misiune civilă de monitorizare.
„Prezența fizică a Uniunii Europene a schimbat percepțiile cetățenilor noștri”, a spus Khandanyan.
„Ne-am dat seama că există o cerere publică pentru relații mai strânse cu UE”.
În martie 2025, parlamentul Armeniei a adoptat o lege pentru a lansa procesul de aderare la UE.
Procesul de pace dintre Armenia și Azerbaidjan s-a accelerat, de asemenea.
În august, liderii celor două țări au semnat la Casa Albă un acord istoric menit să pună capăt conflictului care durează de zeci de ani.
Cu această ocazie, ei au anunțat și „Ruta Trump pentru pace și prosperitate internațională” - un important coridor de conectivitate care va trece de-a lungul frontierei Armeniei cu Iranul, legând regiunea de piețele europene.
Cu toate acestea, procesul de pace dintre cele două țări vecine rămâne fragil, iar acceptarea Armeniei de către Europa a avut un cost diplomatic, citează News.ro.
Parlamentul Azerbaidjanului a votat săptămâna trecută suspendarea relațiilor cu Parlamentul European, ca urmare a unei rezoluții a europarlamentarilor prin care se solicita dreptul la întoarcere pentru armenii din Nagorno-Karabakh care au fugit în 2023, precum și eliberarea prizonierilor armeni deținuți de Baku.
Între timp, Moscova a urmărit cu o iritare nedisimulată relațiile din ce în ce mai calde ale Armeniei cu UE.
În timpul întâlnirii de la Kremlin, Putin a zâmbit ironic când Pashinyan s-a lăudat cu libertățile din țara sa.
„Rețelele de socializare sunt 100% libere în Armenia, fără nicio restricție”, i-a spus el liderului rus. În Rusia, toate marile platforme occidentale sunt blocate.
Dar Putin i-a reamintit lui Pashinyan că ambițiile sale de aderare la UE sunt incompatibile cu apartenența la Uniunea Economică Eurasiatică.
„Nu este posibil să faci parte simultan dintr-o uniune vamală atât cu Uniunea Europeană, cât și cu Uniunea Economică Eurasiatică”, a spus el.
„Este pur și simplu imposibil prin definiție”.
Cu doar câteva zile înainte de summitul EPC de luni, Rusia a interzis importul de apă minerală armeană.
„Acesta este un exemplu elocvent al modului în care funcționează amenințarea hibridă”, a declarat Artur Papyan de la CyberHUB-AM, care monitorizează spațiul informațional al Armeniei.
El a remarcat că declarațiile pro-UE făcute de înalți oficiali sau vizitele la Bruxelles au fost adesea urmate de decizii de a opri camioanele armene la granița georgiano-rusă și de amenințări din partea hackerilor de a bloca site-urile web ale guvernului.
Luna trecută, UE a aprobat o nouă misiune civilă pentru Armenia pentru următorii doi ani - menită să contracareze dezinformarea rusă, atacurile cibernetice și fluxurile financiare ilicite, în special înaintea alegerilor parlamentare din Armenia din iunie.
Aceasta este inspirată de o misiune similară a UE în Moldova înaintea alegerilor din 2025, în care forțele pro-UE și-au păstrat puterea.
„Am studiat aceste cazuri, în special cele din Moldova și România, precum și cele din Ucraina”, a spus Papyan. „Văd că există tactici și proceduri comune”.
În ianuarie, echipa sa a documentat un atac masiv asupra WhatsApp care a compromis câteva sute de mii de conturi - o platformă care, potrivit lui, era utilizată pe scară largă de miniștrii și oficialii guvernamentali.
Într-o operațiune separată, hackerii au creat un cont fals pe Signal, dându-se drept ambasadorul UE în Armenia, Vassilis Maragos, și au invitat liderii ONG-urilor la o conferință falsă privind relațiile dintre Armenia și UE.
Linkul de înregistrare părea autentic. Chiar și lucrătorii cu experiență din societatea civilă au fost păcăliți. Când atacul a fost urmărit, adresele IP indicau un oraș rus numit Zelenograd, situat la nord-vest de Moscova.
Înaintea summiturilor de la Erevan, Papayan a declarat că, într-o singură dimineață, a numărat șase sau șapte vârfuri de postări pe Telegram care promovau o singură narațiune: că evenimentele reprezintă punctul fără întoarcere pentru Armenia și că Rusia va pedepsi țara pentru că le găzduiește.
„Instituțiile democratice ale Armeniei funcționează și au înregistrat progrese reale, dar sunt supuse presiunilor”, a declarat secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, care participă la summituri.
Principalele sale preocupări înaintea alegerilor din iunie din Armenia erau interferența străină, dezinformarea și polarizarea politică online.
Armenia dispune de unele instrumente juridice pentru a contracara aceste amenințări, a spus el, dar, la fel ca multe țări, „acestea nu sunt încă pe deplin adaptate la amploarea și sofisticarea amenințării”.
În timp ce liderii europeni se îndreaptă spre Erevan cu promisiuni de misiuni civile și liberalizarea vizelor în următorii doi ani, nu există un calendar pentru aderarea la UE, angajamente în domeniul apărării și niciun plan de înlocuire a gazului rusesc.
Fără astfel de angajamente ferme, „echilibrul” Armeniei între Rusia și Occident este departe de a fi atins.