„Haos peste tot”: Elitele ruse, zguduite de cea mai profundă ruptură din anii ’90
Deteriorarea situației economice, intensificarea represiunilor și blocarea internetului au provocat o ruptură amplă în cercurile de putere de la Kremlin, scrie publicația The Moscow Times, cu referire la The Washington Post, care citează o sursă din Guvernul Federației Ruse.
Potrivit publicației, conflictul se amplifică între funcționarii administrației prezidențiale, conduși de Serghei Kirienko, și Serviciul Federal de Securitate (FSB). Acesta din urmă insistă asupra unor restricții dure privind accesul la internet, pe care îl consideră un instrument ce poate fi folosit pentru mobilizarea opoziției față de regim.
Conform uneia dintre sursele The Washington Post, ruptura din rândul elitelor de la Kremlin, în ajunul alegerilor parlamentare din toamnă, a atins proporțiile anului 1996, când Boris Elțîn, aflat în pierdere de popularitate, se pregătea pentru realegerea în funcția de președinte. Atunci, „șoimii” îi propuneau lui Elțîn anularea sau amânarea alegerilor și instituirea stării de urgență, în timp ce oligarhii insistau asupra desfășurării campaniei electorale, mizând pe profit și pe controlul acesteia.
„Într-un anumit sens, istoria se repetă”, a declarat interlocutorul publicației. „Kirienko și echipa sa încearcă să-l convingă pe Putin că poate controla situația din țară prin tehnologii politice. În schimb, FSB încearcă să-l convingă că singura modalitate de stabilizare este recurgerea la metode dure și la înăsprirea controlului”.
Trecerea internetului sub controlul FSB a dus deja la o scădere a ratingului lui Putin, cea mai accentuată de la reforma pensiilor din 2018. La sfârșitul lunii aprilie, potrivit datelor VȚIOM, acesta a coborât la 65.6% — cel mai scăzut nivel de la începutul războiului.
„În Rusia parcă s-a schimbat compoziția aerului” — atât de puternic se simte schimbarea stărilor de spirit, scrie cercetătorul principal al Centrului Carnegie, Aleksandr Baunov. „Peste tot domnește un haos managerial neserios”, notează el. „Se schimbă atitudinea față de Putin. Dispare optimismul economic și patriotismul cotidian asociat acestuia, care se bucura de supraviețuire în loc de dezvoltare. În cele din urmă, devine evidentă imposibilitatea de a câștiga războiul, care s-a transformat, reducând la minimum avantajele Rusiei”.
„Evenimentele recente din interiorul Rusiei arată că sistemul face față cu greu presiunii în creștere”, este de acord politologul Tatiana Stanovaia. Tensiunile interne tot mai mari, intrigile din culisele elitelor, zvonurile despre o posibilă lovitură de stat, controlul tot mai dur și reacțiile nervoase ale autorităților, temerile privind pierderea controlului, precum și vulnerabilitatea crescută în fața atacurilor și asasinatelor atribuite Ucrainei — toate acestea au dus presiunea la un nivel în care situația actuală începe să amenințe pozițiile personale ale unui număr tot mai mare de actori implicați, consideră Stanovaia.
„Până de curând, mulți presupuneau că Putin are un plan, fie și doar acela de a continua războiul. Acum însă cresc îndoielile privind existența unui asemenea plan”, adaugă ea.
Critici la adresa regimului vin în mod neașteptat chiar din partea unor persoane de la care Kremlinul se aștepta cel mai puțin. Apelul surprinzător către Putin al Viktoriei Bonia este susținut de liderul Partidului Comunist, Ghenadi Ziuganov, care îl avertizează pe președinte asupra riscului unei revoluții similare celei din 1917. În același timp, bloggerul pro-război Ilia Remeslo, cunoscut pentru denunțurile sale, cere chiar încarcerarea președintelui.
Putin „își pierde forța magică”, scrie Baunov: „Puterea rămâne în continuare în mâinile sale, dar magia acesteia dispare. Începe să i se vadă adevărata înfățișare. Oamenii observă tot mai des un bătrân agitat, cu picioare subțiri și mușchi atrofiați sub un costum lăbărțat. Acel Putin de dinainte de război, cu bustul gol, călare pe un armăsar negru, nu mai poate fi imaginat astăzi”.
CITIȚI ȘI:
