„Vremea când deputații puteau fi cumpărați en gros și en détail a trecut”: Parlamentul limitează traseismul politic
Deputații care părăsesc sau sunt excluși dintr-o fracțiune parlamentară nu se vor putea alătura altor fracțiuni și nu vor putea constitui fracțiuni noi. Interzicerea schimbării configurației politice a Parlamentului pe parcursul legislaturii este prevăzută de noul Cod al Legislativului, votat pe 7 mai în prima lectură. Opoziția a criticat inițiativa, părăsind sala înaintea votului.
Noul Cod prevede că deputatul care își pierde calitatea de membru al fracțiunii devine deputat neafiliat. Trecerea dintr-o fracțiune parlamentară în alta, precum și crearea unor noi fracțiuni parlamentare ale partidelor care nu au obținut mandate în Parlament în urma alegerilor sunt interzise. De asemenea, sunt interzise fracțiunile partidelor declarate neconstituționale.
Descurajarea traseismului politic
Prezentând inițiativa în plenul Parlamentului, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Talmazan, coautor al proiectului, a subliniat că partidele și fracțiunile parlamentare au condamnat public traseismul politic, iar majoritatea parlamentară și-a asumat descurajarea acestui fenomen. Potrivit lui, neadmiterea modificării configurației politice a Parlamentului va asigura respectarea voinței electoratului, exprimată în cadrul alegerilor parlamentare.
Ion Chicu, deputat al fracțiunii „Alternativa”, a menționat că prevederile propuse discriminează deputații excluși din fracțiuni ca urmare a demascării unor acte ilegale comise de formațiunea politică.
În contextul limitării traseismului politic, deputata PAS Marcela Adam a amintit despre practicile nocive din legislaturile precedente, când deputații treceau de la un partid la altul sau de la o fracțiune la alta, susținând că acest lucru se făcea „pe bani mari”.
„Vedem și în această legislatură mișcări similare. Un exemplu este fracțiunea Blocului Alternativa, care se desființează în ochii noștri, și vreau să cred, în baza unor replici de aici, că unii au hotărât să iasă din această fracțiune tocmai pentru că condamnă actele de mare corupție de la Primăria Chișinău”, a remarcat parlamentara.
Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a declarat că modificările promovate nu vor mai permite ca mandatul deputatului să devină „obiect de târg politic”. „Vremea când deputații puteau fi cumpărați en gros și en détail a trecut, colegi, și asta este o realitate”, a subliniat deputata PAS, afirmând că opoziția mai are o șansă „să demonstreze că este gata să lucreze și să pună umărul la dezvoltarea țării”.
Ora votului și limitarea dezbaterilor la 60 de minute
Noul Cod prevede că deputații vor vota legile într-un interval de timp destinat special acestui scop: Ora votului. În cazul în care Parlamentul nu întrunește cvorumul necesar pentru exercitarea procedurii de vot, președintele ședinței va amâna votul.
Sesiunea de întrebări și răspunsuri pentru fiecare proiect de lege dezbătut nu va depăși o oră, fiind menținut dreptul deputaților de a adresa raportorului două întrebări. Totodată, luările de cuvânt pe marginea subiectelor incluse în ordinea de zi vor fi limitate la cinci minute pentru fracțiunile parlamentare și trei minute pentru deputați, comparativ cu șapte și, respectiv, cinci minute în prezent.
Autorul proiectului, Igor Talmazan, a invocat decizii ale Curții Constituționale, care a reținut că limitarea timpului acordat luărilor de cuvânt „nu aduce atingere esenței mandatului reprezentativ al deputatului și dreptului său la libertatea de exprimare”.
„Dacă o să citiți regulamentul Parlamentului European, veți observa că toate intervențiile sunt limitate: la un minut – trei, când vorbim de grupuri parlamentare. Pentru luările de cuvânt se stabilește un termen mixt, care ia în calcul numărul fracțiunilor parlamentare și numărul mandatelor obținute. La noi se propune o variantă generală: 60 de minute pentru sesiunea de întrebări și răspunsuri. Sunt norme organizatorice pentru a eficientiza procesul de dezbatere, pentru a impulsiona toate activitățile ce țin de examinarea proiectului de lege în fond”, a explicat Talmazan.
Deputatul fracțiunii „Partidul Nostru”, Nicolae Margarint, a afirmat că reducerea posibilităților opoziției de a influența agenda parlamentară, reducerea timpului de dezbatere, precum și consolidarea excesivă a rolului Biroului permanent nu înseamnă eficiență, ci un „dezechilibru democratic”.
„În majoritatea parlamentelor europene, acolo unde tindem să ajungem și noi, există garanții clare pentru opoziție: dreptul real la dezbateri, instrumente de control, mecanisme de protecție împotriva abuzurilor majorității”, a subliniat Margarint.
Igor Talmazan afirmă că deputații din majoritatea parlamentară și cei din opoziție au aceleași drepturi. Reglementările în vigoare privind Ziua opoziției, în care, în fiecare a șasea săptămână din sesiune, opoziția are dreptul să propună proiecte pentru ordinea de zi, sunt păstrate în proiectul noului Cod de organizare și funcționare a Parlamentului.
O practică la care se revine este „Ora Guvernului”, un mecanism prin care miniștrii vor fi invitați lunar în Parlament pentru discuții tematice. Igor Talmazan a estimat că aceasta ar putea limita numărul moțiunilor simple, un instrument utilizat frecvent de opoziție, care invocă faptul că este singura cale prin care poate aduce miniștrii la raport.
Deputata fracțiunii „Alternativa”, Olga Ursu, a declarat că opoziția este deja limitată, iar prezentul Cod nu reprezintă decât „o legiferare a faptelor care se întâmplă”. Parlamentara a sugerat că norma care prevede o procedură simplificată pentru proiectele de legi ordinare – care, la decizia Parlamentului, pot fi adoptate într-o singură lectură, cu votul majorității deputaților prezenți – exclude dezbaterile parlamentare autentice și ar transforma Parlamentul „dintr-o instituție de deliberare democratică într-un mecanism de validare rapidă a deciziilor politice pe care majoritatea le consideră ordinare”.
O tentativă de limitare a drepturilor opoziției a fost acuzată și de liderul Partidului Socialiștilor. Igor Dodon a declarat presei, înaintea ședinței Parlamentului, că este îngrijorat în special de prevederea potrivit căreia din partea unei fracțiuni va putea lua cuvântul un singur reprezentant. Totodată, Igor Dodon a susținut că extinderea atribuțiilor Biroului permanent al Parlamentului oferă instrumente care pot fi folosite pentru exercitarea presiunii asupra deputaților, „inclusiv proceduri ce țin de retragerea mandatului și altele”. Deputații socialiști au părăsit ședința după ce Parlamentul nu a susținut propunerea de amânare a examinării proiectului.
Limba de comunicare în Parlament: româna
Codul stabilește că limba de comunicare în Parlamentul Republicii Moldova este limba română, fiind eliminată obligația traducerii actelor în limba rusă. De asemenea, proiectele de legi vor putea fi întocmite exclusiv în limba română.
„Ținem cont de prevederile Curții Constituționale în partea ce ține de limbile utilizate în procedurile legislative și normative – prevederi care urmează să fie transpuse odată cu adoptarea Codului, prin modificarea tuturor celorlalte acte normative”, a specificat Igor Talmazan.
Parlamentarul a adăugat că deputații, în calitate de persoane cu demnitate publică, trebuie să cunoască și să vorbească limba oficială. Totodată, aplicarea unor sancțiuni pentru încălcarea acestei și a altor norme nu ține de obiectul proiectului Codului de organizare a activității Parlamentului.
Președinta fracțiunii Partidului Comuniștilor, Diana Caraman, care în mod tradițional a vorbit în limba rusă, a spus că ar vrea să vadă cum va fi pedepsită președinta Maia Sandu pentru discursurile în limba rusă din spoturile sale electorale.
Sancțiuni aplicate începând cu legislatura viitoare
Proiectul Codului stabilește că noile reglementări vor intra în vigoare la 1 septembrie, în toamna acestui an, și vor înlocui normele actualului regulament, aprobat în 1996. Igor Talmazan a precizat că, pentru lectura a doua, se propune comasarea cu proiectul Codului de etică și conduită a deputatului, iar unele prevederi, în special cele care vizează sancțiunile pentru absențele deputaților de la ședințe, vor putea fi aplicate doar începând cu legislatura viitoare.
Codul de organizare și funcționare a Parlamentului a fost susținut în prima lectură de 52 de deputați ai majorității parlamentare. La momentul inițierii votului, majoritatea parlamentarilor din opoziție părăsiseră ședința.
CITIȚI ȘI:
