Grădinile verticale, soluție pentru orașe mai răcoroase și mai verzi: Costurile ridicate și lipsa specialiștilor limitează extinderea în R. Moldova
Grădinile verticale, tot mai utilizate la nivel global pentru reducerea poluării și a efectului de supraîncălzire urbană, rămân încă puțin răspândite în Republica Moldova, în principal din cauza costurilor ridicate și a lipsei de specialiști, a explicat șefa Laboratorului de Floricultură de la Grădina Botanică din Chișinău, Tatiana Sîrbu, într-un interviu la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Potrivit Tatianei Sîrbu, aceste soluții de infrastructură verde au revenit în atenția marilor orașe datorită beneficiilor lor evidente. „Grădinile verticale își au originile încă din antichitate, dar în ultima vreme au apărut pe agenda orașelor, fiindcă, într-adevăr, contribuie la diminuarea temperaturilor în timpul verii, a înnobilării aerului în urbe”, a declarat specialista.
Ea a subliniat că astfel de amenajări includ pereți și acoperișuri verzi, proiectate pentru a reduce impactul arșiței și pentru a îmbunătăți calitatea aerului. „Se consideră că francezul Patrick Blanc este autorul acestor construcții verticale (...) și s-a constatat că peste 2000 de specii de plante pot fi utilizate în arhitectura verticală”, a precizat Tatiana Sîrbu, adăugând că aceste structuri sunt eficiente din punct de vedere al spațiului și pot fi adaptate atât pentru interior, cât și pentru exterior.
În ceea ce privește integrarea în peisajul urban din Chișinău, experta consideră că există potențial, dar investițiile sunt încă limitate. Ea a menționat că, în alte țări, astfel de proiecte sunt susținute de stat și pot atinge dimensiuni impresionante, în timp ce la nivel local inițiativele sunt mai modeste. Totuși, specialiștii ar putea contribui cu material vegetal adaptat condițiilor locale, inclusiv din colecțiile Grădinii Botanice.
Referindu-se la alegerea plantelor, Tatiana Sîrbu a explicat că acestea diferă în funcție de amplasare. „S-a ales un sortiment de plante mai mult tropicale și subtropicale, de tipul ferigilor sau clorofitum (...) care rezistă la umiditate sporită și umbră”, a spus ea despre amenajările interioare, oferind exemplul unui perete verde din Aeroportul Chișinău. Pentru exterior, în zonele însorite, sunt recomandate plante rezistente la secetă: „Este necesar ceva mai rezistent, de tipul sempervivumului (...) sau plante mai suculente (...) ori liane diverse, cum este partenocisusul, iedera și altele”.
Întreținerea acestor sisteme depinde de tipul construcției și de plantele utilizate. „De obicei, sunt niște panouri modulare (...) cu irigare preconizată (...) dar, dacă avem (...) buzunărași (...) atunci avem grijă, odată la doi ani, să fie schimbat substratul”, a explicat specialista.
Cu toate avantajele evidente, dezvoltarea grădinilor verticale în Republica Moldova este încetinită de costuri și de lipsa expertizei. „Este o investiție destul de costisitoare, cel puțin 500 de euro costă un metru pătrat de sistem vertical de amenajare (...) și, totodată, specialiști avem nu tare mulți”, a afirmat Tatiana Sîrbu. Ea a mai adăugat că interesul redus și lipsa de informare contribuie la reticența față de acest concept, deși există inițiative izolate, mai ales în sectorul privat.
Interviul difuzat la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova poate fi audiat mai jos.
